Consultant fiscal: Polonia si Bulgaria au redus evaziunea cu ajutor de afara, Romania a refuzat sprijinul

DailyBusiness.ro :

Cum vi s-a parut 2010 din punct de vedere al noilor reglementari fiscale aparute?
Dan Schwartz : A fost un an de haos fiscal care s-a manifestat de la nivel legislativ pana la cel administrativ. A fost haos la ghisee, atunci cand persoanele fizice autorizate si cei care primesc venituri pe drepturi de autor a trebuit sa isi achite contributiile sociale introduse prin OUG 58. Producatorii si importatorii de produse accizabile au intampinat si inca intampina greutati datorate modificarilor legislatiei specifice iar Registrul Operatorilor Comunitari nou introdus a creat confuzie si dificultati companiilor care deruleaza tranzactii intre-comunitare. Iar acestea sunt doar cateva exemple.

DB : Ce semnale aveti de la firmele pe care le consiliati din punct de vedere fiscal? S-a redus evaziunea in domeniile in care activeaza? Legislatia a devenit mai clara?
DS : Balbele de anul acesta ale celor care fac reglementarile fiscale au intrat deja in antologia profesionala. Pe de alta parte, inslabilitatea legislativa, usurinta cu care orice idee a oricui poate deveni lege fiscala in Romania sperie investitorii. Atunci cand exista stabilitate a legislatiei fiscale, chiar daca nivelul fiscalitatii este mai mare decat in alte state, investitorii se simt mult mai confortabil pentru ca ei pot sa isi planifice activitatea astfel incat sa isi poata controla costurile pe de o parte, iar pe de alta sa poata stabili preturi corecte de piata care sa le permita recuperarea acestor costuri si realizarea unor marje de profit convenabile.

Cata vreme este instabilitate, un investitor nu poate sa previzioneze costurile sale, prin urmare nici nu poate sti cu cat trebuie sa vanda pentru a nu lucra in pierdere.

DB : Majorarea TVA la 24% credeti ca a avut impactul scontat la buget sau companiile deja au gasit cai ca sa ocoleasca taxa si s-a accentuat evaziunea?
DS : Majorarea de TVA a fost o masura absolut necesara pe termen scurt, in conditiile in care nu au putut fi reduse anumite cheltuieli bugetare.

Insa pe termen lung este posibil ca aceasta supraimpozitare sa genereze efecte contrare. Nivelul incasarilor din TVA s-ar putea sa scada tocmai pentru ca atunci cand o taxa are un nivel ridicat motivatia evazionistului de a ocoli plata ei este extrem de mare.

DB : Extinderea contributiilor sociale la drepturile de autor a avut impactul scontat?
DS : Dupa parerea mea, nu. Numarul celor care obtin venituri din drepturi de autor nu este suficient de mare pentru ca plata contributiilor sociale de catre acestia sa influenteze in mod semnificativ diversele bugete ale fondurilor de asigurari sociale. Felul in care au fost abordate aceste contributii nu a facut altceva decat sa bulverseze contribuabilii care isi vedeau de treaba.

DB : Guvernantii au spus ca au incercat sa penalizeze in special acele persoane care incasau in mod nejustificat venituri pe drepturi de autor, pentru a beneficia de o impozitare mai mica. Spre exemplu, jurnalistii, care au atat venituri din drepturi de autor cat si din salariu…
DS : Un ziarist care obtine atat salariu, cat si venituri din drepturi de autor, nu se afla in mod necesar in afara legii.. Un jurnalist poate, de exemplu, lua un interviu sau face o stire, activitati pentru care este platit cu salariu, dar poate scrie si un articol de opinie, pentru care sa detina, si, implicit, sa fie retribuit cu drepturi de autor. Problema contributiilor sociale ar putea fi insa rezolvata mult mai simplu.

Cum ar putea arata sistemul de asigurari sociale

DB : Cum anume?
DS : Se poate crea un sistem care sa ofere contribuabililor in contrapartida pentru banii lor servicii de calitate. Atunci, acestia vor motivati sa plateasca pentru ca stiu ca primesc ceva in schimbul a ceea ce platesc. In schimb, un contribuabil care stie ca achita 20 -30% din salariu pe diverse contributii sociale, iar ceea ce primeste este zero, se va gandi ca nu are de ce sa plateasca.

DB : Cum ar arata un sistem de asigurari sociale bine pus la punct in domeniul asigurarilor de sanatate?
DS : Nu vad de ce nu se incurajeaza sistemul privat de asigurari medicale, care sa il completeze pe cel public. Serviciul public de sanatate ar trebui sa ofere un pachet minimal de servicii medicale, care sa fie garantat pentru toata lumea, in schimbul unei contributii minimale. Restul de servicii ar trebui ca fiecare sa si le asigure pe cont propriu. In felul acesta fiecare persoana ar putea sa beneficieze de servicii medicale in functie de partea din veniturile proprii pe care o aloca serviciilor medicale.

Ceea ce se intampla acum este de neinteles. Intr-o societate in care speranta de viata creste, nivelul de sanatate a populatiei creste, de ce trebuie sa creasca nivelul contributiei la fondul de sanatate?

DB : Deci solutia nu este ca statul sa isi creasca fondurile din incasarile pe asigurari sociale pentru a mentine un sistem ineficient, ci sa isi scada costurile si sa mute o parte din greutate pe sistemul privat, care ar putea sustine mai bine aceste servicii.
DS : Da. Piata privata trebuie folosita atat pentru servicii medicale, cat si pentru sistemul de pensii.

DB : Pensiile private au avut intr-adevar randamente bune in ultimii ani, dar in spatele lor se afla companii care au inregistrat pierderi destul de mari pe alte segmente, cum ar fi cele ale asigurarilor de viata. Cum pot fi protejati banii de pensie ai romanilor?
DS : Aici trebuie sa intervina statul. Acesta ar trebui sa restrictioneze accesul fondurilor de pensii private la investitii in active riscante, asa cum s-a intamplat, de exemplu, in Statele Unite ale Americii.

Reformarea sistemului fiscal

DB : Cum vedeti o reformare a sistemului fiscal? Cum ar trebui sa arate acesta?
DS : Un sistem fiscal trebuie sa incurajeze activitatea economica, nu numai sa asigure venituri la bugetul statului. Rolul sau primordial nu este acesta din urma. Ca o consecinta a dezvoltarii economiei, statul poate sa foloseasca veniturile fiscale pentru acoperirea cheltuielilor sale.

DB : Cum vi se pare actualul sistem fiscal?
DS : Nu functioneaza si este invechit. Multi spun ca este simplu si ca asta ar fi un avantaj, dar cred ca este prea simplu pentru nivelul actual de dezvoltare a economiei. Ar trebui adus in randul sistemelor fiscale moderne. Trebuie structurat pe principii clare si bine definite. Codul fiscal trebuie rescris pornind de la aceste premise.

De asemenea, trebuie modernizata administratia fiscala. Degeaba am avea un cod fiscal bun, daca partea de colectare se face in mod gresit, mai mult sau mai putin legal. La noi, gradul de conformare este unul dintre cele mai mici din Europa, pentru ca taxele sunt greu de platit, si exista piedici de natura administrative si birocratica.

DB : Ce ar presupune modernizarea codului fiscal?
DS : La baza sa ar trebui sa stea cateva principii moderne: principiul capacitatii de plata, principiul neutralitatii, principiul beneficierii, principiul eficientei economice, principiul simplitatii si altele asemenea. Contributiile sociale ar trebui aduse in Codul Fiscal. S-ar simplifica foarte mult lucrurile. Companiile ar putea in felul acesta sa-si controleze mai bine costurile cu munca. Controlul declararii si platii contributii sociale ar fi facut de catre ANAF nu de catre unitatile teritoriale ale Ministerului Muncii ceea ce ar implica probabil o cresrtere a gradului de colectare.

Alte propuneri de modernizare in zona contributiilor sociale ar fi unificarea si limitarea bazei de calcul a acestora sau chiar instituirea unei singure contributii sociale pe care sa o achite contribuabilii pentru pensie, somaj si sanatate, statul urmand sa colecteze aceasta contributie si sa repartizeze apoi automat banii spre diversele fonduri: somaj, sanatate, pensii. In acest fel s-ar simplifica mult modalitadea de raportare (ar fi necesar doar o singura declaratie) si, probabil, ar creste nivelul de conformare voluntara si de colectare a sumelor la bugetele de asigurari sociale si de sanatate.

Iesind din zona contributiilor sociale si intorcindu-ne la impozitele si taxele reglementate deja de codul fiscal, in opinia mea ar fi necesara definirea unor termeni si concepte deja consacrate in fiscalitatea international, dar care la noi inca au un statut neclar.

DB : Care sunt acestea?
DS : Conceptul de castig de capital, conceptul de holding, cel de consolidare fiscala si asa mai departe. Toate acestea exista in alte legislatii fiscale, dar la noi nu.

DB : Ce isi doresc investitorii pe care ii consiliati de la legislatia fiscala?
DS : Stabilitatea legislatiei fiscale si o relatie corecta cu autoritatile fiscale. O fiscalitate rezonabila si bazata pe principii moderne din care neutralitatea este cel mai important. Atunci cand un mare producator de tigari care lucreaza in deplina legalitate vede ca el este controlat la sange, in schimb in punctele de vanzare a tigarilor alaturi de produsele sale se gasesc pachete de tigari fara timbru, este normal sa faca o criza de nervi.

Impozitul de 3% pe veniturile firmelor mici este tot un fel de forfetar

DB : Au aparut in presa informatii conform carora Guvernul ar fi renuntat la ideea de a introduce forfetarul si ar prefera mai degraba un impozit de 3% pe cifra de afaceri pentru intreprinderile mici. Ce parere aveti de aceasta schimbare?
DS : Forfetatul este un impozit total nepotrivit, neaplicabil in Romania, din mai multe motive. Pe de o parte, este foarte foarte greu de stabilit un mod unitar de aplicare a impozitului pe toate zonele susceptibile de evaziune fiscala. Ar trebui sa existe o multime de date pentru a stabili suma exacta pe care trebuie sa o plateasca contribuabilii, in functie de locul si domeniul in care isi desfasoara activitatea si in functie de marimea afacerii.

Pe de alta, acest impozit ar aduce rezultate foarte slabe la bugetul statului. Ceea ce vom colecta, comparat cu ceea ce vom cheltui pentru a il implementa, este prea putin.

Consider forfetarul tot o forma de impozit minim, numai ca limitat la o anumita forma de activitate, cu un posibil potential evazionist, pentru ca acesta ar fi fost scopul lui: eradicarea evaziunii. Altfel spus, si in cazul forfetarului oamenii de afaceri ar achita o suma de bani, indiferent daca desfasoara sau nu activitatea pentru care au infiintat firma. Insa nimeni nu este dispus sa plateasca bani daca nu castiga nimic.

DB : Iar introducerea unui impozit de 3% pe cifra de afaceri pentru firmele mici, cum vi se pare?
DS : Sunt impotriva acestui mod de impozitare, care seamana cu impozitul forfetar pentru ca un contribuabil va plati aceasta suma indiferent daca are sau nu profit. In plus, acest 3% pe cifra de afaceri a incurajat ocolirea legii in diverse forme in perioada in care a functionat pentru microintreprinderi. Spre exemplu, multe microintrederi au fost folosite pentru plata salariilor. Nu cred ca acest impozit ar fi o solutie buna nici pentru contribuabili, nici pentru buget.

DB : Si atunci, care ar fi solutia?
DS : Cred intr-o fiscalitate aplicabila in acelasi fel tuturor contribuabililor. Daca se doreste o forma speciala de impozitare a intreprinderilor mici si mijlocii atunci este ok, dar trebuie sa se plece de la un principiu foarte clar: ceea ce se impoziteaza este profitul.

DB : Dar cum s-ar ajunge la reducerea evaziunii?
DS : Ar trebui aplicata o pedeapsa aspra celor care nu inregistreaza veniturile in contabilitate sau tin contabilitate dubla, iar pentru asta este nevoie de un control riguros. Legile care introduc restrictii de ordin administrativ vor defavoriza contribuabilii cinstiti pentru ca evazionistii nu respecta oricum nicio lege.
Trebuie sa existe insa o organizare speciala si o corelare a institutiilor statului, asa incat ele sa fie capabile sa lupte impotriva evaziunii.

DB : Cum ar trebui sa fie organizate, mai concret?
DS : Bulgaria, cu ajutorul Bancii Mondiale si Polonia, cu ajutorul Comisiei Europene, au implementat deja programe de restructurare a agentiilor de colectare a veniturilor la bugetele de stat. Acolo lupta impotriva evaziunii fiscale nu se reduce la existenta unei legislatii care defavorizeaza aceasta activitate, ci a constat si intr-o reorganizare a institutiilor care se ocupa de colectarea taxelor, de asa maniera incat raportarile si vizitele pe care contribuabilii trebuie sa le faca la autoritatea fiscala au fost reduse la minim iar integritatea morala si pregatirea profesionala a personalului care activeaza in control au fost puse pe primul plan.

Simplificarea modului de organizare a autoritatilor fiscale a permis ca personalul care a fost eliberat in acest fel din zona birocratica a administartiei fiscale sa fie repartizat catre sectorul de control, care este esential pentru combaterea evaziunii. Imediat dupa ce restructurarea agetiilor statului s-a produs, au crescut veniturile colectate la buget.

DB : Bulgarii au reusit sa creasca mult incasarile din TVA. Ar fi o solutie ca Romania sa fie implicata intr-un program similar?
DS : Acum trei sau patru ani un program similar a fost propus Romaniei de catre Banca Mondiala, dar ministrul finantelor de atunci, Sebastian Vladescu, a considerat ca putem face fata evaziunii si fara acest ajutor. Cred insa ca nu ne mai permitem un astfel de lux: trebuie sa coboram cu picioarele pe pamant si sa punem in practica ceea functioneaza si la altii.