Impozitarea cu 16% a tichetelor de masa, introducerea CAS la venituri din drepturi de autor simultan cu reducerea cotei deductibile de la 40% la 25% sunt cateva dintre masurile pe care guvernantii sunt pregatiti sa le ia, in ciuda promisiunilor presedintelui Basescu ca mediul de afaceri va fi protejat de reforma publica. Cand a prezentat masurile de reducere a deficitului public, presedintele a specificat ca se va recurge la scaderi de cheltuieli, si nu la majorari de taxe.
Largirea bazei de impozitare propusa de guvernanti nu trebuie considerata ca supraimpovarare a mediului privat, ci o reintrare in normalitate, cred consultantii fiscali. Numai ca masurile sunt neorganizate, ceea ce prelungeste starea de agonie a sistemului fiscal, cred aceiasi specialisti.
Concret, ce reproseaza ei masurilor? Adriana Badiu, managing partner al companiei de consultanta 3B expert Audit, este de parere ca noile masuri au fost alese hazardat, fara o strategie anume.
„Cred ca s-a calculat pur si simplu ce venituri ar aduce impozitele la buget. Suma fiind probabil destul de mare, s-a ajuns la concluzia ca masurile sunt necesare”, a declarat aceasta.
Lui Gabriel Biris, managing partner al firmei de avocatura si consultanta fiscala Biris, Goran si Asociatii, deciziile ii dovedesc inca o data ca in Romania nu exista o strategie fiscala. Un sistem fiscal bine structurat ar impozita toate veniturile realizate si nu doar cateva din cele care au scapat impozitarii, cum sunt cele anuntate acum de autoritati.
Daca toate veniturile ar fi impozitate, atunci nivelul darilor ar scadea pentru ca ar fi suportate de toti cei care trebuie sa le achite.
El sustine ca scutirea de CAS a drepturilor de autor a fost folosita de multi angajatori drept o cale de a scapa de plata CAS-urilor pentru salarii, trecand doar o parte din veniturile angajatilor pa cartea de munca, si restul pe drepturi de autor. Asta fara a se tine cont daca activitatea salariatului se putea incadra sau nu in categoria de opera de autor. De asemenea, impozitarea bonurilor de masa este justificata, spune specialistul.
Pana acum cateva luni contribuabilii foloseau microintreprinderile pentru a isi ascunde veniturile din salarii si plateau doar o cota de 3% pe venituri, care intre timp a fost anulata si inlocuita cu impozitul de 16%, a reamintit specialistul.
Insa, remarca el, inca scapa de o impozitare normala persoanele fizice autorizate, conventiile civile ca si alte tipuri de contracte, ceea ce dovedeste ca finantele nu au o viziune unitara asupra adevaratei baze de impozitare.
„In mod normal ar trebui ca aceste contributii sa fie egale pentru toate categoriile de contributori. Sunt insa o gramada de venituri care scapa inca de plata contributiilor. De ce avem 600.000 de PFA-uri ? Este credibil oare ca in tara 10% din procentul salariatilor sunt antreprenori (PFA)? PFA-urile nu platesc contributii de somaj si isi stabilesc singure nivelul de CAS-uri pe care le platesc, pentru ca isi fixeaza salarii la nivelul minim pe economie”, a explicat Biris. „In plus, de ce pentru unele salarii angajatorii platesc CAS iar pentru altele nu? Asta se intampla pentru ca inspectia fiscala merge foarte prost si exista multa evaziune”, remarca el.
In plus, atrage atentia Adriana Badiu, desi este adevarat ca multi dintre angajatori folosesc drepturile de autor pentru a evita plata CAS cu toate acestea sunt defavorizati artistii care ar fi trebuit sa beneficieze de aceste drepturi.
„Cred ca macar cota forfetara ar fi trebuit sa fie stabilita diferentiat pentru cei care fac intr-adevar munca de autor si cei care doar evita plata taxelor”, spune Badiu.
Cu ce pret isi pun guvernantii companiile in cap
Cat se castiga pana la urma din largirea bazei de impozitare? Potrivit agentiei de presa Mediafax, valoarea totala care ar urma sa se obtina din implementarea acestor masuri de la 1 iunie este de 421 de milioane de lei, respectiv 100 de milioane de euro, o suma derizorie raportat la cat are nevoie bugetul de stat. Nu e un pret prea mic ca sa iti pui in cap mediul privat ?
In opinia lui Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania, miza politica a oricaror masuri este acum mult mai mica decat un an electoral, asa incet ele vor putea fi luate fara probleme.
„Guvernantii se afla acum la inceput de mandat asa ca isi permit sa ia masuri mai austere. Sustinerea din partea sectorului privat nu mai este asa de importanta ca intr-un an electoral”, a explicat economistul ING.
In plus, remarca analistul, orice ban in plus este bun acum pentru guvernanti. Cumulat cu veniturile la fel de mici din alte segmente, se poate ajuge la o suma consistenta.