DailyBusiness.ro:
Care au fost caracteristicile anului 2008 privind piata creditelor de consum acordate de IFN-uri?
Dragos Sirbu: In anul 2008 au fost, practic, doi ani intr-unul singur. Ceea ce a fost valabil pana in octombrie, n-a mai fost valabil in noiembrie si decembrie. Ultimele doua luni nu si-au mai pastrat caracteristicile din anii precedenti in privinta sezonalitatii business-ului, iar fata de primele 10 luni ale anului rezultatele s-au moderat. Pe final de an a existat un regres, urmarea a restrictiilor BNR – privind scaderea gradului de indatorare si introducerea fisei fiscale (la dosarul de acordare a creditului – n.r.) – si a psihozei mediatice asupra crizei financiare. Clientii au devenit mult mai reticenti in a contracta credite noi si mai selectivi cu nevoile lor.
DB: Credeti ca BNR va mai relaxa creditarea?
DS: Eu cred ca BNR va relaxa in acest an creditarea, intr-o maniera moderata si in mod sigur in trepte. Niciodata BNR nu a avut impuse restrictii pe o perioada prea lunga de timp. Au mai existat restrictii si inainte, dar nu au durat prea mult. Prima a fost la creditul cu buletinul in 2006 si a durat circa 5-6 luni. Cred ca in perioada imediat urmatoare BNR va incepe treptat sa relaxeze creditarea, insa depinde tare mult de ce o sa se intample cu evolutia macroeconomica in timpul acestei crize.
DB: Cum a fost luna decembrie 2008 fata de decembrie 2007?
DS: Sunt situatii incomparabile. In 2007 retailul de electronice si electrocasnice a fost foarte sus, iar in ultimul trimestru din 2008 in mod sigur a existat o scadere. Exista o temperare semnificativa a consumului in perioada mentionata care a afectat in mod direct si creditarea. Insa, decembrie a fost o luna mai buna decat noiembrie, pastrand o minima sezonalitate.
DB: Cum estimati ca va evolua piata in acest an?
DS: In contextul actual, o piata stabila, la nivelul anului precedent, este o predictie destul de optimista. Estimarile proprii spun ca volumul creditelor de consum acordate de IFN-uri pana la 31 decembrie 2008 a ajuns la aproximativ 3 miliarde lei.
DB: Care considerati ca va fi cea mai grea perioada pentru piata?
DS: Deja se resimt efectele crizei economice, chiar daca pana acum ea a existat mai mult in mass-media; devine din ce in ce mai mult realitate si s-ar putea sa mai simtim cateva luni bune aceasta criza. Varful, in opinia noastra, va fi in mai-iunie si aceasta in cel mai fericit caz. Daca varful crizei se va resimti in aceste luni, atunci va fi timp sa existe o revenire pe final de an, dar piata nu va fi aceeasi cu cea din 2008.
DB: Ce obiective aveti pentru 2009?
DS: Proiectul cel mai important pentru 2009 este lansarea cardului de credit, care este in proces de implementare in prezent, trebuie dezvoltata mai intai o platforma IT. Probabil ca la mijlocul anului va fi lansat. Suma maxima ce poate fi imprumutata de la Credex, in general, este de 18.000 lei.
DB: Dar in ceea ce priveste afacerile companiei?
DS: Pentru 2009 ne-am facut estimari mergand pe o varianta pesimista, o varianta moderata si o varianta moderat-optimista. Mergem pe o varianta moderata, respectiv o mentinere a valorii imprumuturilor de anul trecut (in 2008, Credex a avut o crestere de 44% a valorii finantate fata de 2007, cand a acordat credite de 71 mil. euro – n.r.).
DB: Care este ponderea produselor in portofoliul companiei?
DS: In luna august a anului trecut am lansat un credit de nevoi personale fara garantii (banii depusi in cont). El a inceput sa aiba o pondere semnificativa, de circa 7% in portofoliul nostru, dar inca nu e atat de dezvoltat incat sa ne modifice structura portofoliului in mod decisiv. Oricum aceasta pondere este destul de mare pentru o perioda de timp de functionare destul de mica. Restul portofoliului este detinut de creditele de consum propriu-zis (ratele din magazin).
DB: A crescut numarul restantierilor?
DS: Delincventa – intarzieri la plata – a crescut. Exista o crestere a delincventei la sfarsitul lunii ianuarie de circa 10%, fata de noiembrie-decembrie 2008. Exista si o crestere sezoniera a delincventei, ianuarie nu este o luna grozava pentru incasari, pentru ca au fost sarbatorile, vacantele, cadourile la care romanii nu cred ca au renuntat. Inainte, delincventa avea o pondere de circa 2,2% in portofoliu, insa o crestere de o zecime (pana la o pondere circa 2,4% – n.r.) a acesteia nu mi se pare mult. Deocamdata nu suntem foarte ingrijorati. Restantele de peste 90 de zile reprezinta doar 1% din portofoliu, nivel cu care ne situam la mai putin de o treime din media industriei.
DB: Cum va recuperati restantele?
DS: Urmarim destul de atent intreg portofoliul de clienti pentru ca pericolul cel mare nu-l reprezinta cei care intarzie si stim ca intarzie, pericolul cel mare il reprezinta clientii care au fost buni platnici pana la un moment dat, si in lipsa veniturilor, pot deveni brusc rau platnici. Pe clientii care nu vor sa plateasca ii introducem in procedurile uzuale interne de colectare a restantelor sau ii externalizam catre companiile specializate in recuperari si mergem pe calea legala pana la executarea lor silita. Sunt insa si clienti de buna credinta care pot intampina dificultati in anumite perioade din derularea contractului de credit. Lor le propunem diferite variante de sustinere pentru depasirea perioadei – le amanam ratele, le intrerupem o perioada contractul de credit, le marim perioada de creditare etc.
DB: Dar numarul cazurilor de frauda a crescut?
DS: Nu am date exacte din piata, probabil ca da. In cazul nostru, am avut patru tentative de frauda in 2007 si opt in 2008. Consider ca este un numar nesemnificativ. Persoanele care intentioneaza sa comita o frauda vin cu acte false, adeverinte false, angajatori falsi. Acestia se orienteaza de obicei catre produse high-tech pe care ei le pot revinde mai departe cu usurinta. Sunt salariati de putina vreme, lucreaza pentru angajatori cu un numar mic de salariati si se orienteaza catre produse precum camere foto, video, laptop-uri si altele. Cand clientul vrea sa cumpere, de exemplu, 3 laptop-uri si are un venit foarte mic, atunci este verificat mai atent.
DB: Care este profilul clientului Credex?
DS: Salariat, cu varsta intre 30 si 50 de ani, casatorit, ambii parteneri lucreaza, angajat cu contract de munca pe o perioada nedeterminata la angajatori privati cu peste 200 de angajati. Au studii medii si superioare, detin o functie calificata la locul de munca, sunt posesori ai locuintelor pe care le ocupa.
DB: Ce dobanzi practicati in prezent?
DS: Avem o medie a dobanzii anuale efective (DAE la 60 de luni) pe care o oferim clientului de circa 30-35% pe an, insa periodic clientii nostri beneficiaza de oferte promotionale.
DB: Care sunt cele mai cumparate produse prin Credex? Vedeti o reorientare a clientilor?
DS: Cel mai des achizitionate produse, prin Credex, sunt cele cu durata de viata mai lunga – frigidere, masini de spalat etc, LCD-uri, plasme si partial desktopuri si laptopuri. In 2009 estimam ca nu va exista o deviere semnificativa pe produse albe mari (frigidere, aragazuri etc). Dincolo de tendinta omului de a avea un produs nou, decizia de cumparare vine dintr-o nevoie.
Cred ca va exista o temperare pe segmentul produselor negre, deci romanii vor prefera sa mai amane decizia de cumparare a unei plasme sau LCD. Pentru IT, lucrurile vor merge bine, durata de innoire fiind mult mai mica. Din punctul meu de vedere IT-ul nu ar avea de ce sa scada in acest an, se bucura de cresterea semnificativa pe care o au laptopurile in prezent.