Bancile vor fi nevoite de acum inainte sa delimiteze clar creditele in doua categorii: credite de consum si credite pentru investitii imobiliare.
Noile norme stipuleaza insa ca si leasingul financiar va fi inclus in una din cele doua categorii, in functie de destinatia pentru care a fost contractat, ceea ce inseamna ca vor fi afectate si alte piete, de exemplu piata auto.
La evaluarea capacitatii de plata a solicitantului se au in vedere angajamentele totale de plata – noutatea este ca sunt incluse toate comisioanele – care nu pot depasi valoarea de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei acestuia.
BNR incearca astfel sa controleze fenomenul creditelor care se dezvolta in ultimii ani intr-un ritm mult mai rapid decat cel prognozat, generand un nivel al consumului care ar putea avea, in viziunea bancii nationale, efecte negative pe plan macroeconomic. Noile masuri vizeaza si IFN-urile, institutii care au atras un numar mare de clienti, oferind produse de creditare cu un grad ridicat de accesibilitate de tipul creditelor cu buletinul sau cu fluturasul de salariu.
Avand in vedere ca noua norma BNR pune IFN-urile pe acelasi plan cu bancile in ceea ce priveste acordarea creditului de consum, aceste doua tipuri de institutii se vor gasi in concurenta directa pentru atragerea clientilor persoane fizice. Ceea ce ar putea necesita eforturi suplimentare din partea bancilor si a institutiilor de creditare pentru dezvoltarea unor departamente comerciale performante, care sa faca fata concurentei crescute.
Efectele pe care le vor avea restrictiile impuse de catre banca centrala au fost intens mediatizate in ultima perioada, plecand de la analiza posibilitatilor de a accesa un credit pana la disparitia unor produse de creditare, de exemplu celebrul credit cu buletinul.
Aceste norme nu reprezinta insa o surpriza pentru piata institutiilor de credit, fiind anuntate din timp de banca centrala, ceea ce a permis firmelor de creditare sa isi pregateasca fie masuri de evitare a restrictiilor, fie noi produse pentru a-si intregi portofoliul.
„Creditul cu buletinul” – un produs depasit
„Explozia creditului de consum din ultimii ani nu inseamna doar creditul cu buletinul, care este doar o inovatie printre atatea altele”, a spus pentru DailyBusiness Carmen Lazar, director de relatii publice la retailerul Altex. „Piata a evoluat mult in ultimul timp si cu siguranta se vor gasi solutii de vanzare a creditului de consum, in concordanta cu cadrul creat”, a mentionat aceasta. Oficialii companiei au precizat ca Altex se pregatea oricum sa retraga creditul cu buletinul, deoarece este un produs invechit, lansat in 2004.
Retailerul estimeaza o scadere a numarului de clienti, insa doar pentru o durata de timp redusa, in perioada imediata intrarii in vigoare a normelor BNR.
O abordare usor diferita vine din partea unui alt retailer, Flanco, care a anuntat ca va pastra creditul cu buletinul, oferit in colaborare cu firma de creditare Cetelem, cel putin pana la sfarsitul acestui an. Desi noile norme stipuleaza obligativitatea aducerii unei dovezi de venit, firma de creditare va fi cea care va obtine o dovada de venit de la angajatorul clientului, scutindu-l pe client de a mai veni in magazin cu adeverinta de venit.
Cardurile co-branded sunt o alternativa
Desi probabil regretat de consumatorii individuali, creditul cu buletinul era oricum un produs de creditare care se apropia de sfarsitul „vietii”. Introdus intr-un moment in care piata creditelor era inca in formare, rolul sau a fost sa faciliteze accesul populatiei la produse pe care ar fi fost foarte greu sa le cumpere in cash. Succesul de care s-a bucurat a impulsionat consumul si a facut posibila o evolutie naturala a pietei creditelor de consum.
In prezent, una din solutiile marilor retele de distributie si de hipermarketuri de a-si diversifica ofertele de creditare este data de cardurile co-branded, avand in spate un card de credit oferit de o banca. Avand o limita mai mare de creditare si sisteme de loializare personalizate, cardurile co-branded devin din ce in ce mai populare printre consumatorii romani.
La finalul verii, volumul creditelor din retail ajungea la aproximativ 9,6 mld. euro, din care 7,6 mld. euro erau credite de consum, potrivit datelor BNR.