Cresterea redeventei, principala tinta a atacului la contractul OMV-Petrom

Politicienii si analistii economici spun ca sansele ca privatizarea sa fie rediscutata sunt foarte mari, Parlamentul demarand doua actiuni paralele ce pot forta compania austriaca sa plateasca taxe anuale mai mari statului roman.

Senatul a aprobat marti o propunere legislativa care prevede abrogarea legii prin care s-a privatizat Petrom. Actul normativ, odata trecut de Senat, va merge in Camera Deputatilor, care in acest caz este for decizional. Senatorul Marius Iriza, unul dintre initiatorii proiectului, spune ca daca legea va trece, privatizarea Petrom va fi anulata.

Un alt atac la adresa contractului de privatizare a fost declansat de senatorul Marius Marinescu. Acesta este vicepresedintele unei comisii de ancheta care vrea sa afle circumstantele privatizarii Petrom.

„Ambele demersuri parlamentare au scopul de a lamuri circumstantele in care s-a realizat privatizarea. Ne intereseaza in principal de ce statul roman le-a dat austriecilor facilitati de genul mentinerii nivelului redeventelor pe o perioada de 10 ani si in ce conditii a primit OMV dreptul exclusiv de a exploata zacamintele de petrol ale Romaniei”, a declarat, pentru DailyBusiness, senatorul Marinescu.

Senatorul Marius Iriza spune ca miza „atacului” parlamentar vizeaza publicarea contractului si in final, posibila renegociere a privatizarii Petrom.

„Nu ne opunem investitiei OMV in Romania, ci vrem sa aflam toate detaliile contractului, multe dintre acestea fiind secrete in acest moment. Vrem sa vedem de ce OMV a primit atatea facilitati, cine si mai ales cat a avut de castigat (onorarii, comisioane) de pe urma privatizarii si, daca s-au comis ilegalitati, sa fie sanctionate”, a spus Iriza, adaugand ca „exista multe semne de intrebare care genereaza suspiciuni privind o frauda de proportii”.

Redeventa, punctul sensibil din contractul de privatizare

Sansele ca OMV sa fie fortata sa se aseze la masa negocierilor cu statul roman sunt destul de mari, apreciaza analistii economici. Marea hiba a contractului este reprezentata de nivelul taxei de exploatare care, invocata si argumentata juridic, ar putea duce la renegocierea contractului, declara analistul Radu Limpede.

„E greu sa anulezi o lege data chiar de tine, dar sansele cresc daca invoci conditiile din piata. Iar problema cu redeventa este una serioasa, in conditiile in care, din momentul semnarii contractului si stabilirii redeventei, aceeasi pentru urmatorii 10 ani, pretul titeiului a crescut la 99 de dolari pe baril, iar statul roman pierde practic dublu decat incaseaza”, a declarat Limpede.

Ideea schimbarii termenilor din contract nu este una imposibil de luat in calcul. „Sa modifici contractul de privatizare va fi destul de dificil, dar nu strica sa incerci. Pana la urma, atunci cand pierzi bani buni dintr-un asemenea contract pagubos, cum este cel cu OMV, nu iti ramane decat sa incerci pe toate caile ori sa scapi de el, ori sa il renegociezi”, a declarat analistul economic Ilie Serbanescu.

Conform contractului de privatizare, Petrom plateste anual, pana in 2014, o taxa de exploatare (redeventa) fixa in valoare de 5,6 euro pe tona de petrol extrasa din zacamintele din Romania.
Deoarece din 2004, anul privatizarii, si pana in prezent pretul petrolului a crescut de circa trei ori, parlamentarii considera ca nivelul redeventei trebuie majorat, cel putin pana la 10 euro pe tona de petrol. Miza conflictului, in afara de suma suplimentara de aproape 100 milioane euro pe care Petrom ar urma sa o plateasca anual, consta in posibila activare a clauzei de concurenta din partea Uniunii Europene in cazul Petrom, la fel ca in cazul privatizarii Automobile Craiova.

„De ce platesc asa putin? Daca noi le cerem asa putini bani, asta nu inseamna ca este vorba de un ajutor de stat, adica o incalcare a legilor concurentei? Daca nu vor veni de buna-voie la masa negocierilor, vom sesiza Comisia Europeana privind incalcarea clauzei de concurenta. Atunci ce o sa mai zica?” – intreaba senatorul Marius Marinescu.

„Alaturi de problema redeventelor, am descoperit ca OMV nu este obligata sa plateasca despagubiri in cazul unui accident ecologic, ca valoarea terenurilor vandute catre OMV odata cu Petrom a fost subevaluata, iar statul a sters datoriile Petrom. Argumentele sunt multe, iar dovezile palpabile”, a spus Marinescu.

Actualul nivel al redeventei poate trezi suspiciuni de concurenta neloiala. „Daca nu majoram redeventa, ne putem trezi, ca in cazul Automobile Craiova, cu o ancheta a Comisiei Europene pe concurenta. Si asta pentru ca, mentinand nivelul redeventei la 5,6 euro, practic statul roman ofera un ajutor companiei Petrom, fapt anti-concurential”, a declarat anterior, pentru DailyBusiness, Valentin Dinescu, presedintele Comisiei Economice din Senat.

„Legile sunt facute ca sa reglementeze o situatie de fapt. Daca acea situatie se modifica fundamental, ca in cazul pretului petrolului, care a crescut de la 30 dolari la aproape 90 de dolari in aceste zile, se poate invoca modificarea contextului care trebuie reglementat si modificata astfel legea de privatizare a Petrom”, a afirmat Dinescu.

Oficialii Petrom spun insa ca privatizarea a fost transparenta, monitorizata de catre institutiile internationale, iar transferul de proprietate a fost aprobat de Guvern si Parlament.

„Procesul de privatizare a fost unul transparent si monitorizat in mod constant de catre institutii internationale cum ar fi Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si alte institutii europene importante. Privatizarea Petrom a fost aprobata de Guvernul si Parlamentul Romaniei”, a declarat marti Dan Pazara, purtatorul de cuvant al Petrom.

Conducerea OMV au declarat, la randul lor, ca majorarea redeventei nu este posibila, deoarece ar incalca legea de privatizare, unde se specifica mentinerea redeventei la cota actuala timp de 10 ani, pana in 2014.

Opiniile oficialilor OMV-Petrom sunt sustinute inclusiv de autoritati. Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a afirmat anterior ca Guvernul trebuie sa respecte „ceea ce tot Guvernul a semnat, respectiv contractul de privatizare”.

Vosganian a mai declarat ca: „Parlamentul are propriul sau orgoliu, propria sa decizie. In tot acest context, este bine ca Romania, daca si-a dat la un moment dat consimtamantul pentru un act comercial, sa-si respecte cuvantul”.

In prezent, Petrom plateste o redeventa de circa 347 milioane de lei pe an (circa 103 milioane euro), iar eventuala majorare ar putea duce taxele datorate de companie statului la 666 milioane de lei (198 milioane euro) pe an, a estimat recent Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

Iriza: Negocierile se vor duce in primavara anului viitor

Senatorii Marius Marinescu si Marius Iriza estimeaza ca demersurile parlamentare in privinta sanctionarii contractului de privatizare a Petrom se vor concretiza in primavara anului viitor, atunci cand Guvernul si OMV s-ar putea aseza la masa negocierilor.

„In cazul nostru, al comisiei de ancheta, vrem ca pana in martie sa mai audiem cateva persoane implicate in privatizare, de la fostul premier Adrian Nastase la oficialii OMV. Cred ca, odata cu finalizarea cercetarilor, vom avea o concluzie care va determina OMV sa revina asupra contractului”, a declarat senatorul Marinescu.

Senatorul Iriza spune ca, in ceea ce priveste legea de anulare a contractului de privatizare pe care a initiat-o impreuna cu colegii sai, un verdict final al Parlamentului ar putea interveni cel mai devreme in martie.

„Noi am vrea sa intre chiar maine in dezbatere la Camera. Numai ca vin discutiile pe buget, apoi vacanta parlamentara. Asa ca, cel mai probabil, in prima parte a sesiunii de primavara, vom avea un vot in Camera si apoi vor urma consecintele. Repet, nu dorim indepartarea OMV din Romania, ci renegocierea contractului, in asa fel incat sa respecte legea si realitatile economice”, a mai spus Iriza.

Petrom a fost privatizata in 2004, iar principalul actionar al companiei este societatea austriaca OMV Aktiengesellschaft, care detine 51,011%.

Ceilalti actionari sunt Fondul Proprietatea cu 20,11%, Banca Europeana pentru Reconstructie, cu 2,026% si altii cu 6,214%.