Criza 2.0: Cum va arata lumea dupa ce strange cureaua?

Criza a izbucnit de la cancerul ”subprime” din Statele Unite, din 2007-2008. Americanii au inventat un produs ipotecar artificial, o schema financiara in care preturile imobilelor, ipotecilor cresteau peste noapte doar din speculatii, iar bancile faceau profituri spectaculoase. La un moment dat, ”Caritas-ul financiar” american, care intre timp fusese exportat cu succes in intreaga lume, s-a spart. Iar de atunci, lumea financiara s-a prabusit ca un castel de carti.

In disperare de cauza, guvernele au investit mii de miliarde in salvarea bancilor si firmelor de asigurari considerate ”too big to fail”. La aproape 2 ani distanta, sectorul financiar a revenit pe profit, insa criza nu a disparut. S-a decontat in factura publica. Toti banii investiti in salvarea sistemului financiar se regasesc astazi in deficitele bugetare. Americanii au reusit cu succes sa ”exporte” o parte din probleme, iar pe altele le-au rezolvat tiparind bani. Asiaticii au rezolvat si ei, in parte, multe dintre probleme, intr-o oarecare masura prin stimularea consumului intern si investitii publice de amploare. China este cel mai bun exemplu.

Europa a cazut insa victima propriilor mecanisme inventate pentru a asigura unitatea si forta euro. Inainte de criza, state precum Grecia, Spania si Portugalia se intreceau in a cheltui peste masura, investitorii oferindu-le imprumuturi fara limita, in conditiile garantiei zonei euro. Dupa spargerea balonului financiar mondial, ”gaurile negre” din economia europeana au inceput sa iasa la iveala. Grecia a fost primul stat care a ajuns intr-o stare vecina cu falimentul. La rand stau Spania, Portugalia si Irlanda. Nici marile puteri nu se simt tocmai bine, Germania, Franta si Italia raportand, de asemenea, datorii uriase.

„Sa strangem cureaua”, un cliseu la mare moda

Daca americanii si asiaticii par sa isi fi rezolvat multe dintre probleme prin investitii publice masive, stimularea consumului intern si tiparnita de bani, in Europa lucrurile sunt ceva mai complicate. Dupa ce au investit masiv in salvarea bancilor, tarile europene se vad constranse acum sa gestioneze datoriile uriase pe care le-au acumulat. Emiterea de moneda ar fi o solutie, insa Banca Centrala Europeana nici nu vrea sa auda de o asemenea solutie. Ar creste inflatia, cu consecinte economice extrem de grave. In aceste conditii, expertii au gasit doua variante de salvare. Prima – masuri de austeritate, in genul celor luate si de guvernul de la Bucuresti, si a doua – stimularea consumului, a investitiilor. Ar mai fi o treia – o combinatie intre cele doua, insa niciun guvern european nu a anuntat, pana acum, asa ceva.

Solutia aleasa de cele mai multe tari a fost reducerea cheltuielilor. Asta in conditiile in care oricum, pe fondul scaderii veniturilor, nici n-ar mai fi avut bani sa plateasca facturile dinainte de criza. Germania, Spania, Franta, Italia, Portugalia, Romania si alte tari au redus cheltuielile bugetare, au taiat din investitii si vor sa isi redimensioneze bugetele la noile realitati economice.

Celebrul expert financiar Nouriel Roubini, omul care a prevazut criza economica, a declarat, miercuri, la Bucuresti, ca aceasta este cea mai buna solutie, in conditiile scaderii veniturilor, pe fondul crizei, dar si al pierderii competitivitatii in fata tarilor asiatice.
[quote=Nouriel Roubini, expert in economie]Orice tara cu un deficit bugetar foarte mare trebuie sa il reduca. Daca deficitul este mare, pietele isi vor pierde increderea si se va ajunge la distorsiuni. Aceste masuri trebuie luate progresiv si trebuie insotite de alte masuri[/quote]
Potrivit expertilor, revenirea din recesiune se dovedeste a fi mai mult o chestie conjuncturala, artificiala, in care banul public a jucat un rol important.

Cu alte cuvinte, daca nu isi vor reduce cheltuielile, tarile europene va trebui sa se imprumute la dobanzi din ce in ce mai mari. Rezultatul? Datoriile se vor acumula, cresterea economica va fi compromisa, iar in cele din urma se va ajunge la faliment.

Va fi de ajuns ca europenii sa stranga cureaua si sa pompeze alte 750 miliarde de euro in economiile cu probleme? Nici Roubini nu este foarte sigur. Mai mult, el crede ca, pe fondul accentuarii crizei, unul sau doua state vor parasi zona euro, pentru ca nu au alta solutie. In primul rand Grecia, tara careia suma de 110 miliarde euro promisa de UE si FMI ii acopera doar temporar problemele. Atena are datorii de peste 300 mld.euro.

Iesind din zona euro, grecii vor putea da drumul inflatiei, isi vor putea restructura datoriile, vor vinde din averea statului, probabil si niste insule, vor face orice pentru a-si rezolva problemele.

Celelalte tari ramase in zona euro nu vor avea altceva de facut decat sa stranga randurile, sa isi diminueze cheltuielile si sa spere ca euro nu se va deprecia sub nivelul dolarului. Intr-un fel, dracul nu e chiar asa de negru. Pana si din deprecierea euro, statele membre ar avea de castigat, pe termen scurt.
[quote=Pier Carlo Padoan, economistul sef al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica]Un euro mai slab pe termen scurt este o veste buna pentru economie. Aceasta situatie va favoriza exporturile zonei euro[/quote]
Dincolo de exporturi, un euro mai slab ar ajuta, printre altele, si turismul. La o paritate euro-dolar, americanii si asiaticii n-ar zice nu unor vizite mai dese in ”scumpa” Europa.

Cert este ca accesul in zona euro va fi tot mai dificil. Europenii isi vor reevalua criteriile, iar tari precum Romania vor putea adopta moneda europeana doar daca vor demonstra ca au o economie solida si nu sunt inglodate in datorii. Potrivit lui Roubini, daca masurile de austeritate vor fi luate, zona euro va reveni la un ritm de crestere de 2% anual. SUA va creste cu 3%, in timp ce economiile din zonele emergente vor avansa cu procente cuprinse intre 5 si 8%.

Stiglitz: Taiem cheltuielile, ne afundam si mai mult in criza

Nu toata lumea a imbratisat cu entuziasm noua politica europeana. Printre criticii cei mai virulenti s-a aflat, zilele trecute, Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie. El a avertizat ca „Europa se va indrepta spre un dezastru daca insista pe masurile de austeritate„
[quote=Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie]Azi, Europa vrea un plan coordonat de austeritate. Daca va continua pe acest drum, se indreapta spre dezastru[/quote]
”Stim, dupa Marea Depresiune din anii ’30, ca asa ceva nu trebuie facut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, si nu de austeritate, care duce la cresterea somajului si la accentuarea depresiunii”, a declarat Stiglitz pentru Le Monde.

„In SUA, cand unul dintre state este in dificultate, toate celelalte se simt implicate. Suntem cu totii in aceeasi barca. Viabilitatea proiectului european este amenintat, mai intai de toate, de lipsa de solidaritate„, a mai spus economistul.

Spre deosebire de americani, care au fost uniti in fata crizei, in Europa, unitatea este un cuvant care abia se invata. Spre exemplu, germanii au fost cu greu convinsi de francezi sa contribuie la ajutorarea grecilor.

Solutii alternative? Stiglitz spune ca ar fi destule. De la stimularea consumului, la cresterea investitiilor si pana la crearea unui fond de solidaritate. Acest fond, alimentat in perioadele de calm, va permite ajutarea tarilor ce se confrunta cu criza.

Laureatul premiului Nobel pentru economie spune ca, indiferent de ce metoda se va alege, reducerea cheltuielilor sau stimularea consumului, un lucru pare a fi sigur.

La fel ca si Roubini, el estimeaza ca vor fi tari care vor renunta la moneda europeana. ”Va fi un moment cand autoritatile de la Atena, Madrid si Lisabona se vor intreba serios daca este in interesul lor continuarea programelor impuse de Fondul Monetar International si de Bruxelles. Daca vor ajunge la concluzia ca nu, este mai bine sa redevina stapanii propriilor politici monetare”, a afirmat Stiglitz.

Romania, la rascruce de drumuri

Romania depinde din punct de vedere economic de Uniunea Europeana. Intre 70-80% din exporturi si importuri sunt legate de zona euro. Asta inseamna ca atunci cand Europa stranuta, la Bucuresti e gripa in toata regula.

Pana acum, am avut destul de mult noroc. Criza financiara nu ne-a lovit la fel de tare ca pe ceilalti, si asta pentru ca investitiile straine in bancile din Romania s-au dovedit a fi profitabile, chiar si in vreme de criza. De ce? Pentru ca platim cele mai mari dobanzi din UE.

Daca ar fi restras banii, investitorii n-ar mai fi obtinut nicaieri rezultate ca in Romania.

De criza financiara am scapat oarecum cu bine si datorita faptului ca statul a subventionat, de voie, de nevoie, activitatea bancilor. S-a imprumutat peste masura, lansand anul trecut emisiuni de obligatiuni pe banda rulanta.

In 2010, insa, situatia s-a schimbat. Bancherii straini si-au dat seama ca statul a cam ajuns la fundul sacului si nu mai sunt dispusi sa il imprumute la fel ca anul trecut. In plus, economia nu a mai adus Guvernului veniturile din anul trecut. Iar FMI a anuntat clar: nu va mai permite folosirea banilor din imprumutul extern pentru plata cheltuielilor bugetare.

Astfel ca, in cele din urma, reducerea cheltuielilor a devenit inevitabila. Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat, miercuri, in cadrul Forumului Financiar, ca nici n-am avea alta solutie. Majorarea taxelor ar fi o chestie ineficienta in lipsa reformei cheltuielilor.

”Impozitele in Romania nu sunt mici, si nici acel 19% cat e TVA nu este chiar asa de mic”, a spus Isarescu. Si nici emiterea de moneda n-ar fi o solutie.

„Noi nu putem sa monetizam datoria publica precum in SUA. Pana sa ajunga la inflatie, finantarea deficitului trece prin banci. Daca bancile ajung la un grad de expunere, dupa care considera ca nu mai pot imprumuta statul, atunci finantarea deficitului bugetar va deveni o problema, sa spunem tehnica. Limita fizica de a face un deficit bgetar inalt este destul de acuta”, a declarat Isarescu.

Asa ca, restructurarile sunt inevitabile. Marele semn de intrebare ramane legat de modul in care sunt facute. Guvernul a decis sa taie unitar salariile si pensiile. Spanioli au ales alta solutie: au taiat veniturile in functie de marimea acestora. Nici macar grecii nu si-au permis sa taie pensiiile. Au eliminat doar cea de-a treia pensie si alte facilitati conexe.

Dincolo de solutii, intrebarea ramane: ce ne va rezerva viitorul? Isarescu, la fel ca si alti analisti, mizeaza pe exporturi.
[quote=Mugur Isarescu, guvernator BNR]Modelul de crestere trebuie sa treaca de la consum spre unul pe investitii si exporturi si consum sustenabil. Aceasta trecere necesita timp si rabdare[/quote]
Altii spun ca ar fi nevoie, mai degraba, sa stimulam consumul intern, cum au facut polonezii, singurii europeni care au reusit sa evite criza. ”Daca nu stimulam consumul, daca nu investim bani in economie, degeaba reducem salariile, pensiile. Vom ajunge din nou sa ne imprumutam”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Cert este ca, pe termen mediu si lung, s-ar putea sa avem de castigat de pe urma crizei. Economistul Nouriel Roubini a aratat ca odata cu revenirea pietelor, investitiile straine se vor indrepta catre Europa, in special spre Europa Centrala si de Est, care prezinta perspective bune de crestere economica.

Opinie sustinuta si de Steven van Groningen, directorul executiv al Raiffeisen Bank Romania, care spunea, in cadrul aceluiasi forum, ca Romania va inregistra pe termen lung o crestere economica peste media Uniunii Europene, datorita procesului de convergenta.

Pana acum, cresterea economica a fost sustinuta in principal de creditare, de consum. ”La cat e de construit in Romania, e normal sa fim vazuti in acest fel. N-avem infrastructura, n-avem servicii, nu avem companii de productie. Fara o economie productiva, vom fi tot timpul in bataia vantului, dependenti de sentimentele investitorilor. Sper ca venirea in Romania a Voestalpine sa fie primul semnal”, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al AOAR.