Anul trecut, Romania a reusit sa indeplineasca doua din cele cinci criterii de la Maastricht, necesare pentru a intra in zona euro: pe cel care tine de cursul valutar, care nu a cunoscut fluctuatii mai mari de 15% in decursul a 12 luni, si pe cel al datoriei publice, care este de circa 30% din PIB, mult sub limita impusa de conditiile de la Maastricht, de 60% din PIB. Aceleasi doua criterii au fost singurele indeplinite si in anul 2008.
Anul trecut am ratat tinta inflatiei, care trebuia sa fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decat media a trei cele mai performante tari din zona euro. Romania a avut o inflatie medie de 5,6% in 2009, in timp ce tarile cu cea mai mica inflatie din zona euro au avut o medie aproape de zero a indicelui.
De asemenea, am ratat tinta deficitului bugetar, care trebuia sa fie de maxim 3% din PIB. Deficitul estimat pentru 2009 este de 7,3%. Am ratat si tinta care prevedea ca rata dobanzii pe termen lung la certificatele din trezorerie sa depaseasca cu maxim 2 puncte procentuale rata medie de dobanda din cele trei cele mai performante state din punct de vedere al evolutiei preturilor (8,66% fata de sub 4%).
Ce impact a avut criza financiara asupra sanselor din viitor ale Romaniei de a adopta euro? In opinia lui Adrian Mitroi, secretar general al asociatiei analistilor financiari CFA Romania, adoptarea euro pare in prezent amanata „exact cu perioada care a trecut de la aparitia crizei financiare, deci un an si jumatate, in conditiile in care criza a schimbat cu totul datele problemei”. Cel mai probabil, dificultati vor aparea la criteriile deficit bugetar si nivel al dobanzilor.
Astfel, daca inainte de criza, criteriile stabilite la Maastricht erau un obiectiv permanent urmarit, aparitia dificultatilor generate de criza a facut ca acestea sa cada in plan secund, revenirea economica fiind mult mai importanta.
„Criteriul deficitului bugetar va fi mult timp un obiectiv greu de atins”, a explicat analistul. „Avem o economie in care componenta sociala este foarte prezenta, asa ca mult timp de aici incolo vom avea nevoie de preturi administrate, care prespupun cheltuieli bugetare. Totodata, statul are in portofoliu intreprinderi sustinute de subventii, si este de asteptat ca lucrurile sa continue astfel, asa incat deficitul bugetar generat de acestea ar putea fi foarte mare si in anii viitori”, este de parere Adrian Mitroi.
Nu exista nici sansa ca acesta sa fie redus de incasari mai mari la buget, deoarece Romania nu beneficiaza de o economie capabila sa isi revina repede, crede specialistul.
„Nu avem o economie foarte flexibila, capabila sa inghita forta de munca activa, iar somajul ar putea ramane multa vreme la 7 – 7,5%. In plus, chiar si forta de munca activa este de multe ori incadrata pe posturi care sunt subcalificate, deci productivitatea oamenilor este exploatata sub adevaratul potential”, a spus Adrian Mitroi.
Ce va urma
Inflatia ar putea intra pe un trend de scadere anul acesta, ceea ce ar putea aduce valoarea locala a indicelui mai aproape de cerintele Maastricht, in anii viitori.
In schimb, criteriul dobanzilor va fi greu de indeplinit, in conditiile in care este greu de crezut ca dobanzile certificatelor pe termen lung vor ajunge la doar 2 puncte peste nivelul celor mai performante state din UE. Totodata, Romania va trebui sa scada de la un deficit bugetar de 5,9% esitmat pentru anul 2010, la sub 3%, ceea ce va fi de asemenea dificil de realizat, in conditiile in care economia a suferit o cadere serioasa iar cheltuielile la care este angajat statul sunt foarte mari.
Ce-i drept, si alte state care au aderat la zona euro in trecut au avut abateri de la criteriile de la Maastricht, in special in ce priveste deficitul bugetar si datoria externa.
Chiar daca in trecut s-a inchis ochii la anumite criterii pentru ca statele sa fie acceptate in zona euro, pe viitor conditiile ar putea deveni mult mai stricte, a declarat Christian Tegllund Blaabjerg, market strategist la banca de investitii daneza Saxo Bank.
„Tarile din zona euro se vor teme de potentialul inflationist al pietei locale, de problemele legate de deficitul bugetar care va trebui mereu alimentat si care poate crea dezechilibre majore pe piata unica”, a mai spus acesta.