Cum poate scapa industria usoara de faliment

In prezent, circa 40% din companiile care activeaza in domeniu sunt in stare de faliment, printre principalele cauze numarandu-se cresterea costurilor cu forta de munca, combinata cu criza de personal.

Cei 50.000 de muncitori ieftini, platiti cu 100-200 de euro pe luna, cazare si masa, vor proveni in principal din India, Pakistan si Sri Lanka.

Criza de personal din industria usoara, care include afacerile din textile, confectii, tricotaje, pielarie si altele, a atins cote fara precedent. Fata de 1992, cand industria textila inregistra peste 800.000 de muncitori, in prezent, numarul acestora a scazut la putin peste 300.000, spun reprezentantii patronatelor din industrie. In aceste conditii, investitorii in domeniu sunt tot mai interesati de afacerea „fabricilor-dormitor”.

„Am declansat deja contactele, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cu oficialitatile din tarile respective, pentru a putea aduce muncitori. Avem nevoie de aproape 50.000 de muncitori in toata tara, pentru a rezolva criza”, declara Ionel Agrigoroaiei, vicepresedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri si patronul firmei Aya Sport, specializata in productia de textile.

„Le vom oferi cazare, masa, salarii de pana la 300 de euro. Muncitorii de acolo traiesc cu cativa euro pe luna. Vor fi multi interesati sa vina in Romania”, crede Agrigoroaiei.

Maria Grapini, presedintele patronatului din industria textila si al Asociatiei Exportatorilor din Romania, spune ca solutia cu muncitorii straini pare a fi singura viabila, in conditiile in care romanii aleg sa lucreze pe bani mai multi, in alte domenii de activitate.

„E greu sa mai gasesti muncitoare care sa stea in fata masinii de cusut ore in sir, pe 1.000 de lei, cat e salariul acum mediu in industria usoara. Suntem intr-un fel de capcana, pentru ca solutiile sunt putine si necesita fonduri importante care, in actuala conjunctura economica, sunt greu de obtinut si investit”, a spus, pentru DailyBusiness, Maria Grapini.

Criza a inceput in 2005

Presedintele Asociatiei Exportatorilor din Romania spune ca criza de personal din industria usoara se resimte mai mult ca oricand si ca, in actuala conjunctura, 40% dintre microintreprinderile din domeniu si-au inchis deja portile.

„Criza de personal a inceput in anul 2005, cand italienii si spaniolii au inceput sa angajeze puternic muncitori textilisti din Est. Zvonul s-a propagat rapid in piata, iar efectele s-au simtit imediat”, a explicat Grapini.

„Acum am ajuns in situatia de a nu-i mai putea tine nici pe cei proaspat angajati. Pleaca in strainatate, pe salarii de 600-1.000 de euro, in conditiile in care noi nu putem oferi, datorita costurilor de productie si ratei de profit, decat maxim 300-400 de euro”, a mai spus presedintele Asociatiei Exportatorilor din Romania.

Indienii si pakistanezii devin astfel cea mai buna solutie, pentru o piata consolidata, a carei valoare creste de la an la an. Afaceristii din domeniu spun ca, in prezent, fenomenul lohn s-a redus substantial, pe fondul concurentei acerbe din China, iar firmele romanesti s-au reorientat catre piata produselor de lux.

„In prezent, multe dintre firmele care lucreaza cu Statele Unite sau UE au ales produsele de lux, iar castigurile sunt incomparabile”, explica managerul de la Aya Sport. „De la un profit per produs de 2-3 euro, s-a ajuns la 16-17 euro, fapt ce genereaza, pentru cei care au trecut pe astfel de productie, capacitatea de a-si fideliza salariatii prin pachete salariale ofertante”, a mai spus Agrigoroaiei.

Fabricile – dormitor, o solutie pentru iesirea din criza

Potrivit specialistilor, chinezii nu mai reprezinta o optiune pentru piata romaneasca. In China, salariile au crescut la o medie de 200 de euro, iar pietele externe nu mai sunt asa de atractive pentru muncitorii chinezi.

Experimentul de la Wear Company, din Bacau, unde cele cateva sute de chinezoaice aduse de firma au intrat in greva si au cerut sa plece, pentru ca nu le-au fost marite salariile, au taiat pofta investitorilor catre oferta de munca chinezeasca.

Ideea lansata de firma bacauana a starnit insa interesul investitorilor, zeci de firme din toata tara fiind interesate de ideea „fabricilor-dormitor”.

„Li se ofera cazare si doua mese pe zi, plus salariul minim pe economie. Castigurile la noi sunt oricum de cateva ori mai mari decat in India si Pakistan”, explica Agrigoroaiei.

Recent, o firma din Miercurea Ciuc si o alta din Buzau au depus notificari la Inspectoratele Teritoriale de Munca pentru a aduce muncitori din India. Alte 6 firme din Iasi, Vaslui si Botosani, au anuntat ca vor angaja muncitori din Republica Moldova.

Conform unui studiu al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, peste 20.000 de muncitori straini au primit drept de rezidenta anul trecut in Romania, cu 57% mai multi decat in 2005. In 2007, estimarile sunt aproape duble iar pana in 2015, se vehiculeaza o cifra ce va atinge aproape 500.000 de persoane.

Autoritatile cred insa ca fenomenul migratiei muncitorilor romani in Occident se va atenua in urmatorii ani si ca, odata cu intoarcerea romanilor, in conditiile cresterii salariilor in tara, solutia cu muncitorii straini va fi abandonata.

CNP confirma necesarul de forta de munca

Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca, pina in 2013, populatia activa si cu drept de munca va creste cu aproximativ 145.000 persoane, iar numarul salariatilor va ajunge la 6,085 milioane persoane.

In acelasi timp, necesarul de resurse de munca se va mentine peste posibilitatile oferite de populatia in varsta de munca. Este vorba de faptul ca, desi gradul de inactivitate se va reduce, totusi proportia celor care din diferite motive nu doresc sa activeze pe piata muncii ramane ridicata.

In prezent, conform surselor oficiale, peste 2 milioane de romani sunt plecati la munca in statele Uniunii Europene. Iar autoritatile cauta masuri pentru a stimula investitorii sa angajeze muncitori romani. Odata aplicata impozitarea de 16%, guvernul a decis si reducerea contributiilor la CAS.

Cresteri semnificative ale numarului de salariati se vor regasi mai ales in ramura serviciilor si constructiilor, in timp ce in industrie se vor inregistra scaderi.