Astfel, anterior aparitiei Ordonantei 50/2010, multe dintre banci calculau dobanda in functie de un indice de referinta a bancii, careia ii adaugau o marja. Odata cu aparitia ordonantei, bancile sunt obligate sa calculeze dobanda variabila pe baza unei formule transparente, compusa din dobanda interbancara (Euribor, Robor sau Libor), careia I se adauga o anumita marja fixa.
Multi dintre clientii care au primit noile conditii de creditare propuse de banca au ramas insa surprinsi de nivelul mare al marjei pe care banca si-a rezervat-o in noile contracte.
Unii dintre ei spun ca este inadmisibil ca banca sa isi rezerve in noile contracte o marja mai mare decat cea dinainte de modificarea contractelor.
Alti clienti, care au luat credite in euro, spun ca se tem ca, din cauza marjelor foarte mari fixate de banci si care se vor pastra pe toata durata de derulare a contractului, dobanzile vor deveni foarte mari. Asta deoarece indicele de care este legata aceasta marja, respectiv dobanda interbancara euribor, aflata acum la un minim absolut (0,8% fata de 4-5% in urma cu cativa ani – n.r.), va creste, ceea ce le va majora puternic costurile creditelor.
Avocatii spun ca prevederile legii sunt foarte complexe si permit multe interpretari, dar exista situatii in care clientii pot avea castig de cauza.
Daca din noile contracte de credit rezulta o dobanda mult mai mare decat cea anterioara, atunci este foarte probabil ca decizia sa sa poata fi contestata in instanta, ca o masura abuziva, a declarat pentru DailyBusiness.ro avocatul Romeo Cosma.
„In mod normal nu ar trebui sa rezulte o majorare de dobanda, asa ca ar fi bine daca acele contracte ar fi analizate de un jurist”, a completat acesta.
Exista insa banci care au stabilit ca, daca veniturile debitorului scad in perioada cat se deruleaza contractul de credit, atunci pot aplica o marja mai mare decat cea standard, iar din aplicarea unei marje mai mari rezulta o dobanda mai mare decat cea de dinaintea modificarii contractului.
„In acest caz, banca este posibil sa fi respectat prevederile legii, daca in contractul de credit se mentioneaza ca dobanda depinde de modificarile de venituri ale debitorului”, a mai spus Romeo Cosma.
O alta situatie este cea a contractelor de credit unde este prevazut doar nivelul dobanzii, nu si daca aceasta este fixa sau variabila. Bancile incearca sa isi determine clientii sa semneze acte aditionale prin care sa accepte o dobanda variabila, deci calculata pe baza formulei „dobanda interbancara plus marja fixa”.
Unii avocati spun insa ca nu exista nicio prevedere contractuala potrivit careia clientul ar trebui sa accepte sa treaca la o dobanda variabila. „Prevederea contractului vechi este foarte ambigua, asa incat clientul poate considera la fel de bine ca dobanda creditului sau este fixa si nu variabila si sa opteze pentru mentinerea unei dobanzi fixe in continuare”, a declarat un alt jurist care nu a dorit sa isi dezvaluie numele.
Alti avocati atrag atentia ca spetele legate de modificarile dobanzilor bancare sunt destul de complexe si este destul de greu ca prevederile contractuale sa fie atacate in instanta.
„De exemplu, argumentul pe care il invoca unii clienti, cum ca, din cauza marjei mari, dobanda totala a creditului va creste foarte mult odata cu majorarea euribor, nu va putea avea castig de cauza in instanta. Potrivit contractelor de credit, odata ce clientul a ales o dobanda variabila, el va fi cel care isi va asuma cresterile acesteia, generate de majorarea dobanzii de referinta”, a spus avocatul Marius Vicentiu Coltuc.
Coltuc spune ca pot avea succes in instanta alte actiuni, cum ar fi refuzul bancii de a renunta la comisionul de risc, interzis de noua ordonanta sau nerespectarea termenelor de notificare catre clienti.