Cum se duce batalia creditelor: \”La o persoana care face lobby pentru clienti, alte 1.000 sustin bancile\”

DailyBusiness.ro :

De ce directiva 85/2008, transpusa la noi prin OUG 50/2010, nu s-a implementat din start si creditelor in derulare? (directiva europeana se aplica numai creditelor noi de consum, insa autorul ordonantei romanesti, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, a decis sa extinda prevederile directivei atat la creditele ipotecare, cat si la creditele aflate deja in derulare – n.r.).
Razvan Resmerita : Motivatia oficiala a fost aceea ca este extrem de greoi pentru banci sa aplice noile norme pentru tot stocul de credite. Dar, in realitate, lobby-ul bancilor de la nivel european a fost extrem de puternic, asa incat s-a decis ca Directiva sa se aplice doar creditelor noi.

In plus, trebuie tinut cont si ca pe pietele puternice, creditele de consum se acorda pe o perioada destul de redusa, de cativa ani. Atunci cand au stabilit forma finala a directivei, decidentii europeni au pornit de la ideea ca pana la implementarea sa (proces care dureaza de regula cativa ani), creditele in derulare la momentul elaborarii actului normativ vor fi deja platite, asa incat nu avea sens sa se aplice si la creditele vechi.

In noile state europene, situatia este insa alta. Din cauza veniturilor salariale mai reduse, creditele de consum sunt contractate pe perioade mai lungi, de circa 10 ani. Nu a existat insa nici un lobby din partea statelor noi din Uniunea Europeana. Acestea ar fi putut sa spuna: „stati putin, clientii de la noi vor mai avea creditele in derulare cel putin inca 7 ani dupa ce apare directiva, asa ca trebuie sa se aplice si creditelor in derulare”.

DB : Cat de puternic este lobby-ul bancar la nivel european?
RR : La 1.000 de reprezentanti care fac lobby pentru industrie exista un lobbist pentru consumator. Dar exista si parlamentari care au o anumita afinitate pentru consumatori, cum ar fi cei socialisti, care tin, in mod generic, cu „poporul”.

DB : Reprezentantii ANPC spuneau recent ca Romania este singura tara care a aplicat directiva europeana privind creditul de consum si la creditele in derulare. Daca legea care transpune directiva va pastra aceasta prevedere, care va fi miza europeana ?
RR : Daca, de exemplu, conflictul iscat pe aceasta tema va ajunge sa fie judecat la Curtea Europeana de Justitie, aceasta poate, din dovezile pe care statul le aduce, sa spuna ca OUG poate fi aplicata pe contractele aflate in desfasurare. Or, atunci cand va exista o decizie a Curtii de Justitie Europene, foarte multe state vor dori sa aplice si ele directiva la creditele din stoc. Situatia din Romania ar putea functiona ca un bulgare pentru piata europeana.

DB : Cum vi se pare implicarea FMI in discutiile pe tema OUG?
RR : Este regretabila, cu atat mai mult cu cat nu a existat niciun studiu clar privind impactul pe care ordonanta l-ar avea asupra bugetului de stat, care este punctul de interes al FMI.

In contextul in care nici Comisia Europeana nu si-a exprimat inca o parere, sa vina o alta institutie, internationala, si sa discute felul in care un stat european aplica o directiva europeana, aceasta mi se pare o palma data si Comisiei Europene si Uniunii Europene.

DB : Cum vi s-a parut atitudinea BNR in dezbaterile privind OUG 50?
RR : BNR cred ca putea sa isi asume un rol mult mai puternic. In plus, se pierde din vedere ca nu bancile fac economia sa mearga, ci consumatorii. Ei pun banii in miscare.

Bancile vor avea de „infruntat” o noua directiva, la creditele ipotecare

DB : Spuneati ca in prezent Comisia pregateste o noua directiva, legata de creditul ipotecar…
RR : Da, acesta este un segment destul de putin reglementat la nivel european, iar impactul creditelor ipotecare asupra cetatenilor este destul de important.

DB :In ce stadiu se afla discutiile pe tema creditului ipotecar?
RR : Exista deja un document de lucru care se discuta la nivel european si este axat pe cateva aspecte. Se incearca pe de o parte standardizarea informatiilor privind creditul, asa incat consumatorul sa poata face mai usor o comparatie intre oferte. Apoi, se vrea standardizarea modul in care se face reclama la credite, asa incat aceasta sa nu includa publicitate inselatoare sau practici incorecte.

Se incearca totodata o reglementare mai stricta a modului in care este verificata bonitatea consumatorului. Comisia Europeana doreste stimularea pietei interne europene: clientii sa aiba acces la creditare transfrontaliera. In acest sens, o banca din Ungaria, de exemplu, ar trebui sa aiba un sistem centralizat prin care sa poata verifica bonitatea clientului roman care ii solicita un credit, sau sa il poata actiona pe acesta in instanta daca nu isi plateste datoria.

In plus, produsul bancar ar trebui sa fie astfel construit incat consumatorul sa aiba posibilitatea de a rambursa creditul, nu sa se vina initial cu o oferta atractiva de credit, dar care pe termen lung sa nu poata fi sustinuta de consumator.

DB : Noua directiva va stabili si o serie de principii privind lipsa de discriminare a consumatorilor de credite. La ce se refera?
RR : Nu e vorba neaparat de discriminarea pe criterii de sex sau de etnie, ci de reducerea excluziunii financiare. Adica, anumite persoane care sunt exceptate acum de la anumite produse bancare, sa fie acceptate de banci.

De exemplu, in Belgia, daca nu ai un cont bancar nu te poti angaja. Insa banca de regula nu accepta sa deschida un cont daca nu esti angajat. Automat, este vorba de o excluziune financiara.

DB : Cand va aparea directiva?
RR : Nimeni nu poate sti. Discutiile asupra propunerilor pot continua 2 ani sau chiar mai mult.

DB : Ce servicii ofera romanilor Centrul European al Consumatorilor?
RR : Ne ocupam de tot ce inseamna comert transfrontalier. Daca un consumator are o problema cu o companie din alt stat membru, fie ca isi cumpara o pereche de pantofi care se strica, sau un telefon contrafacut sau orice alta problema, noi incercam sa rezolvam situatia. Intr-o perioada de 10 saptamani dam o decizie cu privire la acest caz.

Daca se ajunge la situatii foarte grave, atunci sesizam chiar Comisia Europeana, dar de regula promovam rezolvarea situatiilor pe cale amiabila.

De regula, Comisia ne solicita sa analizam modul in care este implementata legislatia europeana. Daca vedem insa ca sunt multe cazuri pe un sector reglementat in mod normal de o legislatie europeana, ne autosesizam si informam Comisia.

APC negociaza cu doua banci conditii mai bune pentru clienti

DB : In ce masura au apelat pana acum clientii bancilor la sprijinul ECC sau al Autoritatii pentru Protectia Consumatorului (APC), institutia care va gazduieste?
RR : Nu am avut solicitari de genul acesta. Insa colegii nostri au in lucru o negociere cu doua banci in numele a cateva sute de clienti, pentru imbunatatirea conditiilor contractuale.

DB : Daca nu se ajunge la un acord ce urmeaza?
RR : Daca exista intr-adevar o problema majora, se ajunge in instanta. APC merge insa in instanta doar pentru cazuri colective pentru ca nu e eficient economic sa mergi pentru un singur caz.

DB : In ce stadiu se afla negocierile?
RR : Deocamdata se aduna documentele pe care se vor purta discutiile. Unul dintre grupuri a facut sesizarile luna trecuta. Ceilalti inca nu sunt membri, dar vor deveni. Scopul nu este sa ajungem in instanta, ci ca fiecare sa poata actiona in conditiile pietei libere.