In vremuri de criza, statul trebuie sa stimuleze sectorul privat, daca vrea sa aiba incasari la buget.
O teorie economica repetata de nenumarate ori in acest an de mediul de afaceri. Daca la noi, guvernul a actionat tocmai pe dos, majorand taxele si impunand noi impozite cu speranta ca va reusi, prin astfel de metode, sa aduca mai multi bani la buget, bulgarii s-au dovedit ceva mai lucizi, spun analistii.
„Ce se intampla in Bulgaria trebuie sa de de gandit autoritatilor de la Bucuresti”, spune Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata.
„Nu se poate spune ca o duc mai bine decat noi. Dimpotriva, sunt unele segmente in care stau mai prost. Insa cel mai important este faptul ca au luat masurile pe care Romania le tot amana, la nesfarsit”, a spus analistul, pentru DailyBusiness.ro.
„Bulgaria a avut alegeri, si-a desemnat un guvern competent, condus de manageri care iata ca iau masuri pe care noi le amanam din considerente electorale. Efectul? Ne indreptam direct spre faliment„, spune analistul Radu Furnica, presedintele firmei Leadership Development Solutions.
Reactiile specialistilor vin dupa ce ministrul de Finante de la Sofia, Simeon Djankov, a anuntat, marti, ca va reduce TVA-ul de la 20 la 16%, o noua masura anti-criza din seria celor salutate de presa internationala.
Oficialul nu a precizat si cum va avea loc aceasta scadere. Cert este ca Bulgaria, prin aceasta decizie se alatura unor state occidentale, precum Marea Britanie, care a redus inca de la finele anului trecut TVA-ul cu 2,5% pentru o perioada de 13 luni.
„Procentul nu este foarte mare insa scoate in evidenta disponibilitatea guvernului in a stimula activitatea economica”, spune Voinea.
De altfel, guvernul de la Sofia, condus de premierul Boiko Borisov si mana sa dreapta, ministrul de Finante Simeon Djankov, fost economist la Banca Mondiala, au anuntat ca in 2010 nu vor creste taxele si vor incerca sa stimuleze si mai mult economia.
Ce au facut pana acum? Elocventa poate fi relatarea celor de la Wall Street Journal care scriau recent, intr-un material laudativ la adresa Bulgariei, ca noul guvern a reusit sa reduca cheltuielile in mod drastic, ratingul de tara crescand pe fondul politicilor economice ambitioase.
Ce au facut bulgarii, trebuia sa facem si noi, de mult, spun analistii. Au luat masuri dure, nepopulare, insa absolut necesare in aceste vremuri. Printre altele au inghetat salariile si pensiile, au redus posturile din aparatul central cu 15%, masura ca a afectat aproape 13.000 de angajati si au crescut accizele pentru tigari cu 25%, asta in conditiile in care Bulgaria este unul dintre statele europeane cu cei mai multi fumatori raportat la locuitori.
Aceste masuri, la care s-au adaugat si scaderea investitiilor publice, au dus, potrivit autoritatilor de la Sofia, la reducerea deficitului bugetar cu 81% la 76,5 milioane dolari in august, de la 412 milioane dolari in iulie.
Pentru a stimula economia, guvernul de la Sofia, care oricum percepe unul dintre cele mai mici impozite pe venit din UE, de 10%, a anuntat reducerea termenului de returnare a TVA-ului de la 60 la 30 de zile si scaderea capitalului necesar la infiintarea unei societati la 1 euro (aprox. 2 leva).
Masuri care au determinat, in acest an, multe companii internationale, dar si romanesti sa isi relocheze activitatea la sud de Dunare.
Potrivit clasamentului Doing Business 2010 al Bancii Mondiale, Bulgaria este cu 11 pozitii mai sus decat Romania (55).
„Nu putem vorbi de o comparatie intre Romania si Bulgaria, pentru ca situatia este total diferita”, spune fostul ministru de Finante, Daniel Daianu, pentru DailyBusiness.ro.
„Dincolo de masurile fiscale care, in general, sunt acceptabile, iar multe dintre ele au fost implementate si la noi sau vor fi puse in vigoare, situatia macro-economica este diferita. Nu ne putem compara la deficite, nici macar la nivelul dimensiunii economiei subterane”, spune Daianu.
„Exista insa o nota comuna – eforturile pentru reducerea evaziunii care s-ar putea concretiza intr-o crestere a veniturilor bugetare, fapt care ar putea determina o relaxare a politicii fiscale si la Bucuresti. Sa nu uitam ca, oricum, Romania are una dintre cele mai reduse fiscalitati din Europa„, a mai spus fostul ministru de Finante.
Atuurile Bulgariei
Potrivit specialistilor, unul dintre marile atuuri ale Bulgariei, acum, in perioada de criza, il reprezinta consiliul monetar. Mai exact, spre deosebire de leu, leva are o cotatie fixa fata de euro, fapt care, in opinia lui Liviu Voinea, atrage cel putin acum, in perioada de criza, multi investitori.
„E un curs batut in cuie care le permite multora sa isi construiasca bugete pe niste premise ceva mai stabile decat la noi. Insa acest curs, de circa 2 leva pentru un euro, nu reprezinta nici pe departe realitatea economica. Avantajele sunt doar pe termen scurt. Nu reprezinta o cale de dezvoltare a economiei.Odata cu trecerea la euro, vom vedea adevarata realitate”, a mai spus analistul.
Guvernul de la Sofia vrea sa adopte moneda europeana in 2013, cu un an inaintea Romaniei.
Interesant este si faptul ca Bulgaria este singurul stat din regiune care nu a facut apel la ajutorul Fondului Monetar International. Potrivit specialistilor, decizia guvernului de la Sofia poate fi privita ca una cel putin curajoasa. „Sa rezisti fara sa te imprumuti de la FMI este o performanta„, spune analistul Cristian Dinulescu.
„O decizie insa cu dublu tais. Nu s-au imprumutat, insa saracia s-a accentuat peste masura, iar somajul a atins cea mai mare rata de crestere din UE, de peste 8%, fiind prognozat sa ajunga la 13% in 2010”, a declarat analistul. Pentru a stavili somajul, guvernul de la Sofia a anuntat ca ia in calcul reducerea contributiilor sociale cu 2%, ceea ce inseamna ca aproximativ 200 milioane de euro vor ramane mediului de afaceri.
Analistul Liviu Voinea spune ca, chiar daca nu a luat bani de la FMI, nu este exclus ca Bulgaria sa faca acest lucru in perioada urmatoare. „Sa nu uitam ca Sofia are un acord cu FMI inca de acum 12 ani. E un contract de asistenta in care fondul este considerat un imprumutator de ultima instanta”, a precizat analistul economic.
Spre deosebire de Bulgaria, noi, ungurii, ucrainenii si mai nou moldovenii am ales imprumutul de la FMI. Privit initial ca o centura de siguranta, termen consacrat de presedintele Basescu, acordul a devenit in toate aceste state vital pentru guverne. In Ungaria, s-a ajuns la majorarea TVA-ului si scaderea salariilor, Ucraina se zbate in cea mai crunta criza economica din istorie, iar Bucurestiul cauta 3,5 miliarde de euro, suma pe care premierul desemnat Lucian Croitoru o considera vitala pentru evitarea riscului de default (incapacitate de plata – n.r.).
Bulgaria isi voteaza bugetul pe 2010 saptamana viitoare
In timp ce Romania traieste la intensitatea tensiunilor de pe scena politica, rezolvarea problemelor generate de criza fiind amanata pana dupa alegeri, dovada faptul ca FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala si-au amanat vizitele la Bucuresti, in capitala Bulgariei se lucreaza deja la proiectul de buget pe 2010. La noi, in conditiile unui guvern interimar, proiectul va fi, cel mai probabil, amanat pentru dupa prezidentiale.
Ministrul de Finante Simeon Djankov a declarat ca proiectul va fi aprobat saptamana viitoare, in asa fel incat statul sa isi poata gestiona din timp resursele pentru a ataca frontal criza. „2010 va fi o mare provocare. Vom incerca sa stimulam si mai mult economia, pentru a reduce impactul crizei si vom incerca sa ne adaptam mai mult la solicitarile investitorilor”, a spus Djankov, intr-un interviu citat de Sofia News.
Djankov a precizat ca se asteapta ca Bulgaria sa resimta cel mai puternic criza in luna noiembrie, urmand ca primele semne ale relansarii economice sa apara la inceputul anului viitor.
Prioritatile guvernului de la Sofia vor fi, anul viitor, infrastructura, atragerea fondurilor europene, educatia si mediul. In plan financiar, Bulgaria se va pregati pentru intrarea in ERM-2, „camera de asteptare” a zonei euro.
Juan Fernandez Ansola, fostul reprezentant al FMI in Romania si Bulgaria, a declarat recent ca Bulgaria este mai bine pozitionata decat Romania pentru depasirea actualelor turbulente, datorita unor avantaje precum excedentul bugetar din 2008 si regimul de tip consiliu monetar.