Cum vede strategul-sef al Volksbank mersul economiei in 2009

DailyBusiness.ro :

Deficitul de cont curent mare este, mai ales in perioada de criza, principala carenta a Romaniei. Cum este de asteptat sa evolueze acesta in 2009?
Melania Hancila :Ma astept la o scadere a nivelului acestuia raportat la PIB, dar nu la o scadere puternica, de sub 10%, ci la un nivel de 10,5 -11% din PIB.

DB : De ce nu va fi o scadere puternica?
MH :Pe de o parte, din cauza deficitului comercial, iar pe de alta din cauza ca iesirile de fonduri din tara ma astept sa creasca anul viitor, deoarece multe firme locale isi vor repatria veniturile in tara de origine. Pe de alta parte, remiterile romanilor din strainatate, de asemenea incluse in bilantul contului curent, este de asteptat sa scada. Romanii vor avea mai putini bani de trimis in tara, iar pe de alta parte multi s-au stabilit definitiv in strainatate asa incat pastreaza fondurile acolo.

DB : Cum e de asteptat sa evolueze deficitul comercial?
MH :Cred ca va avea o scadere a dinamicii de crestere sau ne putem astepta chiar la o evolutie negativa, dar nu foarte puternica, din mai multe motive. Exporturile au incetinit in ultima vreme si se mentin cu greu competititve. Finantarea este extrem de costisitoare, aproape nerentabila, deoarece costurile sale ar urma sa se transfere in pretul produselor de export, iar daca se pierde avantajul acesta al costului, produsele de export devin mai putin competitive. Daca prin mecanismele de politica monetara sau alte titpuri de masuri nu se gasesc solutii pentru finantarea destul de ieftina a sectorului economic, atunci nu vad o crestere a exporturilor. Pe de alta parte, importurile se mai pot reduce, dar nu va fi ceva radical. Cea mai mare pondere la nivelul importurilor o detin cele de energie, si este greu ca acestea sa scada.

DB : Care ar fi masurile care ar ajuta economia sa aiba acces la fonduri?
MH : O reducere a dobanzilor la credite pe piata ar fi extrem de necesara. Momentan, dobanzile la care se pot imprumuta romanii, atat companii cat si persoane fizice, sunt extrem de mari. Daca se mentin aceste dobanzi ridicate multe companii vor prefera sa isi reduca activitatea.

Crearea unui fond de garantare al creditelor acrodate IMM-urilor ar fi o masura care ar incuraja bancile sa dea mai multe credite, segmentul IMM fiind cel mai afectat de criza la nivelul companiilor.

DB : De ce trebuie ajutate in special IMM-urile?
MH : Sectorul IMM-urilor are unul din cele mai mari aporturi la PIB. Companiile multinationale apeleaza de regula la imprumuturi intragrup, dar IMM-urile sunt dependente de creditele interne.

DB : Ce ar putea face BNR ca banii sa ajunga la IMM-uri?
MH : Ar trebui sa furnizeze lichiditate sistemului bancar. Pe termen scurt, o solutie ar fi eliberarea unei parti a rezervelor minime. Totodata, e nevoie de o scadere de dobanda, dar pentru ca aceasta sa aiba un rol in piata ar fi nevoie de o injectie de lichiditate. Poate ar fi o varianta si ieftinirea dobanzii la imprumuturile overnight (Lombard) la care au acces bancile. Totodata, ar fi o varianta si reluarea operatiunilor repo catre sistemul bancar la rata dobanzii cheie, si luarea unui angajament de catre BNR ca acestea sa fie organizate regulat.

DB : Pentru facilitatea Lombard este nevoie de titluri de stat. Credeti ca situatia acestora in sistem s-a imbunatatit? Detin bancile care au nevoie de lichiditati suficiente titluri pentru a accesa fonduri de la BNR?
MH : Nu se poate sti sigur, deoarece doar BNR are o evidenta exacta. Cred ca bancile si-au imbunatatit portofoliul de titluri si de obligatiuni. Dar detinerea de titluri de stat inseamna tot imobilizare de resurse, in conditiile in care bancile au putina lichiditate.

DB : Ce solutie s-ar putea gasi?
MH : Ar fi bine ca bancile sa se poata imprumuta de la BNR in contul rezervelor minime pe care le tin la banca centrala. In acest fel, BNR poate impune bancilor si anumite dobanzi, asa incat creditele sa fie accesibile pentru debitori. Altfel, banii sunt blocati la BNR prin rezerve, si nu au acces la ei nici economia, nici bancile.

Desigur, BNR sustine ca are nevoie de acesti bani pentru a controla piata valutara, dar nu cred ca este nevoie de asemenea sume, in conditiile in care si economia are nevoie de ei.
Iarasi, s-a vorbit despre recapitalizarea CEC si Eximbank pentru ajutarea economiei, dar fondurile prevazute sunt prea putine.

DB : Ce influente e de asteptat sa vedem din partea crizei financiare pe piata locala in acest an?
MH : Ma astept la scaderea drastica a investitiilor straine directe, probabil la jumatate, deci aproximativ 4-5 miliarde de euro, ceea ce este insa un nivel bun. Va fi vorba de investitii de lunga durata, pentru care s-au facut prospectiuni din timp si la care nu se va renunta.

[quote=Melania Hancila, director de cercetare si strategie al Volksbank Romania]Leul e posibil sa se mai deprecieze, dar daca se vor lua masuri adecvate ar putea sa nu depaseasca 4,5 lei/euro.[/quote]
Este posibil ca, spre sfarsitul anului, cursul sa-si mai revina, la un nivel de 4 – 4,1 lei/euro, iar ca medie anuala ar putea atinge un nivel de 4,2 lei/euro, pentru ca aprecierea va fi lenta. Costul finantarii externe va fi de asemenea in crestere.

DB : La cat ar putea ajunge nivelul dobanzii cheie la finele anului?
MH : Cred ca va fi in jur de 8%, pentru ca inflatia ma astept sa se situeze la 5%, iar un ecart de 3 puncte procentuale intre inflatie si dobanda se va pastra, din cauza presiunilor de crestere a preturilor. Acestea vin in special pe partea de curs si cresterea preturilor la combustibli, care acum cred ca sunt la un minim, deci nu pot decat sa creasca.

DB : Cat anticipati ca va fi nivelul rezervelor minime?
MH : Rezervele minime obligatorii a trebui reduse atat la lei cat si la euro. Cred ca nivelul celor in valuta va ajunge la 30% la final de an. Pentru lei, s-ar putea ajunge la un nivel de 10% la finele anului.

DB : Daca s-ar face o eliberare a rezervelor, banii s-ar duce in economie sau spre bancile-mama?
MH : Luand in calcul dobanzile mari la credite de acum, cred ca o mare parte se vor duce in economie.

DB : Iar o estimare pentru evolutia PIB?
MH : As miza pe o crestere de 1 – 1,5% in acest an, dar iau in calcul o politica fiscala mult mai restrictiva, un deficit bugetar de 3% din PIB, contractarea unui imprumut extern si o politica monetara mai putin stricta, deci reducerea rezervelor minime obligatorii si a dobanzii. In T1 am putea avea o evolutie negativa, deci scadere in termeni reali a PIB fata de T1 2008, pentru ca inca nu s-a facut nimic care sa fi impulsionat economia. Singura masura a fost aceea ca BNR care a redus usor dobanda si a marit gradul de indatorare pentru creditele cu garantii.

Ar fi foarte bine ca ponderea creditelor garantate sa creasca in total finantari. Acum avem o pondere de 20% a creditelor ipotecare in total, in timp ce in tarile europene dezvoltate acestea detin ponderi majoritare in total credite.

DB : Cum ar putea evolua dobanzile la credite si depozite pana la finele lui 2009?
MH : Dobanzile la depozite nu sunt sustenabile la nivelul actual: sunt prea ridicate fata de posibilitatile de plasament ale banilor atrasi de pe piata. Asadar, degeaba te imprumuti la 20% daca acorzi credite la 30%. Cred ca bancile care se imprumuta la costuri foarte mari au dificultati in a-si refinanta fostele linii de credit, si nu atrag depozite pentru a credita.

[quote=Melania Hancila, director de cercetare si strategie al Volksbank Romania]Multe banci acorda dobanzi mari pe perioade scurte, pentru ca toata lumea se asteapta la scaderea dobanzilor, intr-un rastimp scurt. [/quote]
La lei, ma astept la o medie de circa 11-12%, iar la euro doar putin mai jos decat sunt acum. Vor scadea treptat, iar diminuarile depind foarte mult de posibilitatile de finantare ale bancilor si de evaluarile agentiilor de rating.

DB : Iar dobanzile la credite?
MH : Dobanzile la credite ar trebui sa scada pentru ca cererea e destul de redusa in prezent, din cauza costurilor mari. Pentru creditele de consum in lei dobanzile ajung, la unele banci, si la 30% pe an.

DB : Cu cat ar putea creste creditele la sold in acest an?
MH : Cred ca va fi vorba de o crestere modesta pe partea de creditare, de 10%. Principiul de baza pentru strategiile bancare ma astept sa fie „prudenta”. Multe banci si-au amanat planurile de expansiune si am putea vedea si o reducere a retelelor sau sucursalelor care nu au o profitabilitate buna.

DB : Deficitul bugetar a fost mult peste asteptari in 2008. Cum ar putea arata acesta la finele anului curent, pornind si de la anuntatele planurile de venituri si cheltuieli?
MH : Veniturile pe care le asteapta autoritatile sunt o cifra foarte optimista. Este vorba de o crestere a veniturilor cu 18% fata de 2008, care a fost un an cu o economie infloritoare. Am vazut ca se spera sa se obtina cresteri de venituri prin scoaterea la lumina a unei parti din economia gri, dar sunt destul de suspicioasa in legatura cu acest aspect.

Majorarea CAS-ului nu cred ca se justifica. Majorarile de taxe se fac in moment de crestere economica, nu in scadere. Momentul e prost ales, cu atat mai mult cu cat contributiile sociale sunt oricum ridicate.

DB : Cheltuielile bugetare s-ar putea reduce conform planului?
MH : Este de salutat dorinta de a reduce cheltuielile, cu atat mai mult cu cat e greu de realizat. Totodata, e salutar sa vrei sa faci curatenie pe partea de salarizare din segmentul public. Politica de amanare a majorarilor din sectorul public e de asemenea salutara. In sectorul privat nu se mai prea vorbeste de majorari, asa incat nu vad de ce ar mai fi cazul in sectorul public, care este sustinut de cel privat. Estimez o crestere sa veniturilor pe ambele sectoare de 3-4%, fata de 25% in anii anteriori.

Cele 10 miliarde de euro prevazute sa mearga spre investitii, in special pe partea de infrastructura, a carei dezvoltare a ramas cu mult in urma economiei, sunt binevenite.

DB : Credeti ca Romania va ajunge pana la urma sa acceseze un imprumut extern?
MH : Ar fi necesar, deoarece, in absenta unui imprumut extern este foarte greu sa ne continuam cresterea, pentru ca sectorul public concureaza cu sectorul privat la obtinerea de finantare. Or, riscul fiind mult mai mic pe partea segmentului public, bancile care dispun de lichiditati prefera sa imprumute acest sector, prin achizitie de obligatiuni sau acordand efectiv credite sectorului public decat celui privat care prezita riscuri ridicate la somaj sau faliment.

DB : Privind retrospectiv, se poate spune ca a fost justificata restrictivitatea BNR de pana acum?
MH : Oportun ar fi fost sa existe atat o politica monetara, cat si fiscala, coerente, pentru a imbunatati indicatorii macroeconomici. In 2008, „greul” a fost dus de BNR, in conditiile in care autoritatile n-au constientizat ca trebuie sa aiba o politica fiscala mai restrictiva. Asa incat, cred ca a fost nevoie si de o mana forte.