Daciada \”anti-criza\”: Politicienii se intrec in reforme pe hartie, economia isi continua declinul

Pe scena politica, spun specialistii, a devenit o adevarata moda lansarea unor pachete de masuri anti-criza. Dupa ce premierul Emil Boc a anuntat, zilele trecute, spre surprinderea multora, succesul primului plan anti-criza, contabilizand 28 din cele 32 masuri anti-criza, social democratii, desi se afla la guvernare, au declarat ca de fapt doar 3 dintre ele s-au dovedit eficace.

PSD s-a disociat astfel de „succesul” guvernului si a propus un pachet de 24 de solutii alternative pentru iesirea din criza, precum construirea de locuinte pentru inchiriat, extinderea programului Rabla pentru firme si utilaje agricole, TVA scazut la unele alimente si desfiintarea impozitului forfetar.

Liberalii nu s-au lasat mai prejos. Dupa ce au acuzat PSD-ul ca le-a furat ideile, ei pregatesc acum sa lanseze, in acest sfarsit de saptamana, un nou pachet de 10 masuri anti-criza.

Bineinteles, democrat-liberalii, in frunte cu Emil Boc, nu au stat degeaba, lansand, in aceste zile, o multime de proiecte, de la Programul Primul Siloz, la extinderea ajutoarelor de stat pentru IMM-uri si sustinerea combinatului chimic Oltchim.

Ce s-a facut pana acum, spun specialistii, au fost, cu cateva exceptii, masuri care au accentuat problemele din economie, iar cele care vizeaza intr-adevar sustinerea mediului de afaceri intarzie, declara, recent, pentru DailyBusiness.ro, consultantul financiar Bogdan Baltazar.

[quote=Bogdan Baltazar, consultant financiar]Impozitul forfetar, cresterea CAS-ului, majorarea accizelor numai masuri anti-criza nu pot fi considerate. In loc sa restructureze la sange sectorul public, sa relaxeze fiscalitatea, au facut exact pe dos. Efectul? Il simtim tot mai puternic[/quote]
La randul sau, Pieter Wessel, partener la firma de consultanta si audit Deloitte Balcani, declara, recent, ca masurile pe care le-a luat Guvernul sunt mai degraba pro-criza, decat anti-criza, prezentand exemplul impozitului minim care se aplica inclusiv companiile care nu au profit.

Expertul sesiza, pe de alta parte, modul in care guvernul se achita de obligatiile fata de mediul privat, atat din punct de vedere a platii facturilor cat si a rambursarii TVA-ului, care se fac cu mare intarziere.

In opinia specialistilor, cele trei masuri pe care premierul Boc le contabiliza ca fiind „in lucru”, capitalizarea CEC, neimpozitarea profitului reinvestit si elaborarea ghidului parteneriatului public-privat erau, de fapt, printre primele care trebuiau luate.

Au existat, bineinteles, si masuri pozitive, spun expertii, printre cele mai importante fiind stoparea angajarilor in domeniul bugetar si comasarea unor taxe.

[quote=Ilie Serbanescu, analist economic]Investitiile publice intarzie insa, Programul Prima Casa nu poate relansa sectorul constructiilor noi, cel mult speculatiile imobiliare, Primul Siloz e o gluma proasta in conditiile in care are un fond de doar 10 milioane de euro, iar cheltuielile publice, in loc sa scada, continua sa creasca[/quote]

Ce ar putea contine editia revizuita a planului anti-criza

O trecere in revista succinta a masurilor anti-criza propuse de cele trei partide importante din Romania, PDL, PSD si PNL, arata in mod evident viziunile total diferite.

In timp ce liberalii isi propun redresarea economica prin stimularea investitiilor si a consumului, masuri care, in opinia lor, pot relansa economia, PDL si PSD par sa fi ales o cale ceva mai prudenta, in care rolul statului, dupa modelul adoptat si de alte tari, devine tot mai important in a controla derapajele si a impune masurile necesare revenirii economiei.

Dincolo de teoria economica, masurile anti-criza propuse de partide difera, unele in mod fundamental, o politica nationala anti-criza, agreata de intreg spectrul politic, fiind, practic, o misiune imposibila.

In plan fiscal, de exemplu, in timp ce PDL si-a propus mentinerea impozitului minim, cotei unice si TVA-ului la nivelul actual – „cel putin in prezent”, potrivit precizarilor ministrului de Finante, Gheorghe Pogea, PSD si PNL cred ca e timpul sa se umble la taxe, pentru ca povara fiscala gatuie mediul privat.

[quote=Mircea Geoana, presedinte PSD]E timpul unor masuri active in economie. Gatuind mediul de afaceri, nu vom face decat sa ne afundam mai adanc in criza[/quote]
„Guvernul a mimat reforma, de teama ca va ramane fara bani. Acum, cand are asigurata finantarea externa, e timpul sa incerce sa ia masurile pe care multe alte tari le-au luat deja – sa reduca fiscalitatea si sa ia masuri pro-active pentru mediul de afaceri si relansarea consumului”, a declarat, joi, liberalul Daniel Chitoiu, fostul presedinte al ANAF.

Social democratii si liberalii cer, astfel, la unison, eliminarea impozitului minim, sustinut insa de PDL, PSD pluseaza cu reducerea TVA-ului la alimentele de baza, iar PNL cere reducerea cotei unice de la 16% la 10%, reducerea cotei standard de TVA de la 19% la 15% si un TVA de 5% in sectorul constructiilor.

PDL , pe de alta parte, si-a propus, pentru perioada urmatoare, drept tinta principala, potrivit premierului Emil Boc, plata datoriilor in contul rambursarilor de TVA, in maxim 90 de zile, si asta in contextul in care statul datoreaza mediului privat peste 1 miliard de euro.

„Guvernul s-a decis practic sa respecte legea. Nu e nicio masura anti-criza, asa cum a fost prezentata”, au declarat expertii in fiscalitate.

PSD propune, pe de alta parte, ca plata TVA-ului sa se faca, de acum incolo, la incasarea facturii, in conditiile in care economia este paralizata de blocajul financiar. In replica, democrat-liberalii au declarat ca masura ar incalca legislatia europeana care impune plata TVA la emiterea facturii.

Pe de alta parte, liberalii propun anularea restrictiilor privind deductibilitatea TVA-ului la achizitia de autoturisme si a cheltuielilor cu combustibilul.

PNL insista si pe unificarea bazei de impozitare asupra careia se aplica toate cotele de contributii sociale (CAS, CASS, somaj, fond de risc) si implementarea declaratiei unice, in timp ce democrat liberalii au de gand sa acorde compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.

Social democratii propun, pe de alta parte, reducerea cu o treime a facturii la energia electrica si la gaze , aplicarea unei reduceri de 5% pentru persoanele care isi platesc la timp obligatiile fiscale si 50% scutire de la plata contributiilor sociale pentru angajatorii care infiinteaza minimum 10 locuri de munca pentru someri sau absolventi, ambele solutii regasindu-se si in oferta PNL. PSD mai propune extinderea programului rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie.

Exista, din fericire, si puncte unde ofertele anti-criza ale celor trei partide se intalnesc, iar acestea au astfel sanse sa fie cu singuranta adoptate. Restructurarea aparatului de stat prin reducerea agentiilor guvernamentale este prezenta in toate pachete anti-criza, realizarea legii unice de salarizare si capitalizarea CEC si Eximbank sunt in topul listelor.

In gluma sau in serios, consilierul premierului Emil Boc, Andreea Vas, a anuntat joi pe blogul sau ca propune un concurs de masuri anticriza, premiul fiind o cina in biroul acesteia de la Palatul Victoria.

„Unele idei ale celor guvernati pot fi mai bune ca ale celor care guverneaza. Exista o singura problema: ideile voastre nu ajung la noi. De aceea lansez acest concurs-experiment care va dura o luna”, scrie Andreea Vass pe blog.

Consilierul premierului a promis ca cele mai interesante propuneri le va promova printr-o ordonanta de urgenta.

[quote=Andreea Vass, consilierul premierului Boc]Astept saptamanal masuri anticriza, iar autorul celei mai interesante idei va fi invitat sa discutam propunerea la cina in biroul meu de la Guvern[/quote]

In timp ce partidele fac teorie, economia se adanceste in criza

In timp ce politicienii se intrec in a lansa propuneri de masuri anti-criza, economia resimte tot mai puternic efectele recesiunii. Datele prezentate in aceasta saptamana de Institutul National de Statistica au aratat ca productia industriala, cifra de afaceri, comenzile, comertul si serviciile isi continua declinul puternic.

Iar semnalele de alarma sa inmultesc de la o zi la alta. Joi a venit randul analistilor de la ING si cei ai Moody’s sa lanseze noi estimari negative privind evolutia economiei romanesti.

Ingrijorati mai ales de evolutia negativa a sectorului constructiilor, altadata motorul cresterii economice, ING estimeaza ca Romania va inregistra in al doilea semestru o scadere economica de 8,6%.

[quote=Analiza ING]Datele referitoare la sectorul constructiilor arata o imagine mult mai rea decat ne asteptam[/quote]
„In timp ce noi am luat in considerare o scadere cu aproape 15% a activitatii din constructii in trimestrul al doilea, informatiile pe care le avem arata ca scaderea activitatii in acest sector s-a accelerat, ajungand in luna mai la -24,5% fata de aceeasi luna a anului trecut”, au declarat analistii ING.

„Daca adaugam si un an agricol nu prea bun, consumul gospodariilor ar putea fi afectat chiar mai mult, datorita componentei de auto-consum. Singurul element pozitiv al scaderii consumului este asupra inflatiei, deoarece presiunea asupra preturilor ar trebui sa scada”, se precizeaza intr-un raport prezentat, joi, de ING.

Moody’s si-a redus, la randul sau, perspectivele de crestere economica a Romaniei pentru acest an, estimand ca Produsul Intern Brut (PIB) va scadea cu 5,7%. Anterior, Moody’s prognoza o scadere cu 4% a economiei romanesti. Pentru anul viitor, Moody’s vede o atenuare a scaderii PIB-ului la 0,2%.

Moody’s este singura din cele trei mari agentii de evaluare financiara care acorda in continuare Romaniei rating din categoria „investment grade” – Baa3, cu perspectiva negativa. S&P si Fitch au retrogradat Romania la categoria „junk” (rating speculativ)in toamna anului trecut.