De ce este atat de interesata Romania de energia nucleara

Romania produce in prezent 1.400 de MW de energie prin intermediul celor doua reactoare nucleare de la Cernavoda. Adica aproape 18% din consumul energetic la nivel national. Odata cu intrarea in functiune a reactoarelor 3 si 4, a caror constructie ar urma sa inceapa in 2012 si sa fie finalizate primul in 2014, respectiv al doilea in 2016, Romania isi va asigura 50% din necesarul de energie de la Cernavoda.

Impreuna cu capacitatile hidroenergetice, care vor fi modernizate, si cu parcurile eoliene, Romania ar putea ajunge, astfel, in viitorii 15-20 ani, sa fie independenta energetic. Iar daca, pana in 2020, va fi construita si a doua centrala, am deveni un exportator net de energie, fapt ce ar aduce Romaniei beneficii importante.

Efortul financiar este insa urias, de aproape 10 miliarde de euro. Numai reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda sunt estimate la 4 miliarde de euro.

„Energia nucleara este un domeniu cu un urias potential de dezvoltare pe viitor”, spune Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. „In noul climat economic, in care hidrocarburile sunt pe terminate, energia va deveni vitala, iar Romania trebuie sa fie pregatita pentru a face fata noilor realitati”, a mai spus expertul.

Ecologia a devenit, de altfel, in ultimii ani, o tema aflata pe prima pagina a agendelor tuturor reuniunilor mondiale. „Romania va veni cu o oferta competitiva pe piata energiei, urmand sa mizeze pe energia nucleara, cea hidro si sectorul eolian”, declara, zilele trecute, ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu, in fata comisiilor de specialitate din Parlament.

„Uitati-va ce eforturi se fac pentru constructia unor masini electrice capabile sa le inlocuiasca pe cele pe carburantii clasici si veti intelege demersul nostru”, afirma Videanu.

Investitiile in energia nucleara merita insa riscul?

Cu energia nucleara nu e de joaca. Accidentul de la Cernobil si problemele de la Kozlodui sunt primele argumente invocate de cei care vad in demersul autoritatilor romane un potential pericol.

„Reactoarele canadiene Candu 6, folosite la Cernavoda, si care ar putea fi folosite si in noua centrala nucleara, prezinta riscuri in exploatare, iar in cazul unui atac terorist sau a unui cutremur, sunt total vulnerabile”, afirma, intr-un comunicat, celebra organizatie ecologista Greenpeace.

Reprezentantii organizatiei au cerut autoritatilor romane sa renunte la proiect. Vazand ca nu au sanse sa convinga Bucurestiul, Greenpeace a cerut macar sa fie facut publica locatia viitoarei centrale nucleare. Si asta pentru cei care locuiesc in zona sa afle din timp la ce se expun. Autoritatile au refuzat, iar organizatia a dat in judecata statul si a castigat un proces prin care Guvernul este obligat sa prezinte datele public.

Dupa ce zilele trecute, ministrul Videanu a declarat ca locul ales in urma studiilor de specialitate va fi prezentat in cateva saptamani, Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei, a precizat, vineri, ca nu se pune problema sa aflam detalii decat cel mai probabil anul viitor.

„Au fost 100 de locatii analizate, care sunt catalogate ca fiind secrete. Dar nu ne-am hotarat inca asupra uneia dintre ele. Eu cred, si este doar parerea mea, ca nici in acest an nu vom sti unde anume va fi construita”, a precizat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban.

De ce atata secretomanie? Autoritatile spun ca pentru a evita speculatiile imobiliare. Greenpeace crede ca ar putea fi vorba de ceva mai grav. Ei au trimis guvernului un studiu, realizat de profesorul Gordon Thompson, directorul Institutului pentru Studierea Resurselor si Securitatii din Massachusetts, in care acesta sustine ca au fost identificate o serie de probleme la tehnologia Candu, pe care Romania vrea sa o foloseasca la reactoarele 3 si 4 si la noua centrala nucleara.

„Acelasi design de reactor, care nu indeplineste standardele moderne de siguranta, a determinat explozia de la Cernobil si primul accident nuclear din lume, in anul 1952, la laboratoarele Chalk River”, a declarat expertul.

Printre contestatari se afla omul de afaceri Dinu Patriciu. El afirma recent, la Black Sea Energy and Economic Forum, ca sustinerea energiei nucleare este „un lucru nefericit”, iar acest lucru denota faptul ca avem o „mentalitate socialista”. In opinia acestuia, faptul ca Romania se afla „la cativa kilometri de Kozlodui” (centrala nucleara situata la sud de Dunare) ar trebui sa-i faca pe politicieni sa nu sustina energia nucleara.

Oficialii au declarat insa ca „centrala nucleara de tip CANDU de la Cernavoda are un nivel de securitate nucleara corespunzator cerintelor actuale pe plan european si mondial, fapt confirmat in repetate randuri de experti in domeniu”. Legat de noua centrala, inca nu s-a stabilit ce tehnologie va folosi si asta pentru ca, pana sa fie o luata o decizie ferma, inovatia in domeniu va aduce, probabil, noi solutii mai ieftine si mai sigure.

Coada de investitori la usa guvernului

Romania nu va avea capacitatea sa construiasca singura noile reactoare nucleare, declara presedintele Traian Basescu. Motiv pentru care a apelat la investitorii straini. Iar acestia, atrasi de posibilitatea de a face afaceri extrem de profitabile cu energie ieftina, nu au intarziat sa apara.

Pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, au fost zeci de investitori, dintre care, in urma licitatiei de oferte, au fost alesi sase – ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power. Impreuna cu acestia, statul a infiintat o companie, EnergoNuclear, care va construi si administra viitoarele reactoare. Cum statul nu are bani sa investeasca, in prezent investitorii isi negociaza participatiile, sperand sa obtina o felie cat mai mare din „tortul nuclear”. Cu cat ar avea mai multe actiuni, cu atat ar primi mai multa energie ieftina pe care sa o vanda, bineinteles, mai scump.

In prezent, Nuclearelectrica are 51%, CEZ – 9,15%, GdF-Suez – 9,15%, Enel – 9,15%, RWE Power – 9,15%, iar ArcelorMittal si Iberdrola, fiecare cate 6,2%. S-au gasit si cateva banci straine dispuse sa asigure banii necesari – BRD, banca canadiana EDC si Royal Bank of Scotland. Singura problema ramane reimpartirea participatiilor, din care statul roman spera sa obtina o pozitie cat mai buna, si sa fie demarata investitia. Patru ani mai tarziu, cele doua reactoare ar urma sa pompeze primii megawati in retea.

In ceea ce priveste a doua centrala nucleara, ce ar urma sa aiba doua sau trei reactoare, cu o capacitate totala de 2.400-3.000 de MW, statul a platit un studiu, iar acum cauta investitori interesati. Primii care si-au aratat disponibilitatea sunt grupul francez GDF Suez, grupul italian Enel si cel german E.On.

Potrivit fostului presedinte al Agentiei Nucleare, Valica Gorea, locatiile cele mai bune pentru constructia centralei ar fi Brasov, Sibiu, Arad si Cluj.

„Cea mai potrivita locatie pentru noua centrala nucleara ar fi intre Fagaras si Talmaciu, pe Olt. Pentru a stabili cele mai bune locatii pentru centrala nucleara s-a tinut cont de existenta unui rau in apropiere, de seismicitate, roca pentru fundatie, climatologie, circulatia curentilor de aer fiind foarte importanta, si de umiditate”, a explicat Valica Gorea.

In prezent, la nivel european, 15 state detin reactoare nucleare, numarul acestora fiind de 145. Alte cinci centrale nucleare se afla in constructie. Pe langa Romania, se mai construiesc reactoare nucleare in Bugaria, Finlanda si Franta.

Avem alternative la energia nucleara?

Potrivit expertilor, Romania ar putea alege si alte cai pentru a-si asigura energia necesara. Iar una dintre variante o reprezinta energia eoliana, domeniu in care, potrivit General Electric, ne-am miscat, in ultimii ani, cel mai bine din toata Europa.

Rod Christie, reprezentantul General Electric pentru Europa Centrala si de Est, declara, recent, ca Romania a investit in ultimii 2 ani cat n-a facut-o Polonia in 5. GE Energy este furnizorul de turbine pentru cel mai mare parc eolian din Europa (600 MW), construit de grupul ceh CEZ la Fantanele-Cogealac, in judetul Constanta.

Romania dezvolta, in prezent, proiecte eoliene care, pana in 2012 vor aduce o putere de 1.500 MW, fata de numai 11MW, in prezent, a anuntat Transelectrica.

Potential exista si pe segmentul centralelor electrice pe gaz, Petrom deruland, de exemplu o investitie de 500 de milioane de euro la Brazi. Centrala, ce va fi gata in 2011, va dezvolta o putere de 860 MW.

Omul de afaceri Dinu Patriciu declara, la Forumul Energetic al Marii Negre ca toate aceste investitii sunt binevenite, insa Romania, in goana dupa energie alternativa, uita de faptul ca rezervele de hidrocarburi din Marea Neagra sunt atat de mari incat ar putea chiar sa inlocuiasca aportul Rusiei, ca furnizor international de energie. „Rezervele din Marea Neagra sunt uriase”, a spus Patriciu. Nu exista insa, cel putin moment, nicio dovada stiintifica care sa sustina estimarile lui Patriciu.