De ce majorarea salariului minim nu este obligatoriu o veste bună. Angajatul plăteşte taxe de 41%

Majorarea salariului minim nu este neapărat o veste bună. Eliminarea facilității scutirii de la plata taxelor pentru suma de 200 de lei ar putea reduce beneficiile nete pentru angajații plătiți la acest nivel, ducând la o creștere mai mică a veniturilor lor decât s-ar fi așteptat inițial. În plus, această majorare ar putea contribui la inflație, deoarece costurile mai mari ale muncii ar putea fi transferate către prețurile produselor și serviciilor, determinând o creștere generală a nivelului prețurilor.

Pentru angajatori, majorarea salariului minim implică o revizuire a grilei salariale și a planurilor de investiții, ceea ce ar putea duce la ajustări ale bugetelor și a strategiilor de afaceri. Unii antreprenori ar putea fi forțați să își reducă planurile de dezvoltare sau să își încetinească activitățile de investiții.

Majorarea salariului minim, impact negativ în HoReCa

De asemenea, există îngrijorări legate de efectele pe termen lung ale majorării rapide a salariului minim asupra economiei în ansamblu. Aceste creșteri ar putea afecta competitivitatea pe piața internațională și ar putea avea un impact negativ asupra angajării, în special în sectoarele cu muncă intensivă, precum HoReCa.

În final, menținerea veniturilor sub pragul minim cerut de UE poate avea consecințe sociale și economice negative, afectând calitatea vieții pentru un număr semnificativ de angajați. Este important ca guvernele să găsească un echilibru între creșterea salariului minim și menținerea competitivității economice, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și durabilă a societății.

Informațiile din spațiul public arată faptul că majorarea salariului minim brut ar urma să ajungă la 3.700 de lei, 2217 lei net dacă se păstrează actualul sistem de taxare și impozitare. Cu toate acestea, patronii afirmă că nu pot să suporte o creștere a salariului începând din luna iulie, mai ales că este posibil să fie eliminată facilitarea fiscală în valoare de 200 de lei.

Sindicatele cer reducerea taxării muncii și reîmpărțirea sarcinii fiscale între angajat și angajator

Angajații români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români și a altor categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.

„În contextul protestului pe care îl vom organiza luni, 13 mai 2024, în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, Blocul Național Sindical aduce în continuare în atenția publicului inegalitățile din sistemul fiscal din țara noastră unde, din păcate, regăsim cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar și soluțiile pentru un sistem fiscal corect”, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).

Potrivit acestora, impozitul pe venit, dar și restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creșterii economice între clasele sociale.

În sprijinul acestei afirmații, BNS a precizat că sistemul fiscal este un instrument esențial pentru reducerea inegalităților și combaterea sărăciei.

„Datele europene arată că cei mai bogați 1% din europeni dețin 25,6% din averile existente la nivel european.

România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de 2022, nivelul fiind aproape dublu față de media Uniunii Europene.

De asemenea, tot în România, nivelul inegalităților este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogați 20% din români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogați 20% din europeni câștigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni.

Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor”, spun sindicaliștii.

Majorarea salariului minim, nesemnificativă. România taxează la fel ca alte state din UE, dar colectează mai puțin

La nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deși are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă.

Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează:

• Angajatorii: UE – 8% din PIB, România – 0,9% din PIB;

• Angajații: UE – 10,1% din PIB; România – 10,4% din PIB.

În ceea ce privește taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă:

• UE colectează 2,3% din PIB,

• România colectează – 0,2% din PIB.

Sintetizând cele de mai sus – angajații din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar și pentru alte categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.

Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu.

Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuțiile la sistemul de pensii și de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat.

Rata efectivă pentru impozitul pe venit este:

• de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei),

• de 6.08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei)

• 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei).

Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România și Italia rata efectivă de impunere pentru angajații cu salarii mici este atât de ridicată.

Taxarea muncii trebuie redusă în paralel cu majorarea salariului minim

Reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum și proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creșterea economică.

Ministrul Muncii, detalii de ultimă oră despre majorarea salariului minim european. „Ne-am propus să fim undeva în jurul țintei de 50% din salariu mediu brut pe economie”

România are însă o problema: Fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuții sociale. Angajații români trebuie să susțină singuri sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creșteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populației, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanțare.

Introducerea impozitului progresiv

Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluție ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici și medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%.

Impozitul progresiv  pe venit trebuie să fie astfel introdus încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobișnuit de mari față de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariații din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferența între cele mai mici 20% din salarii și cele mai mari 20% este de aproape 5 ori.

Guvernul vrea majorarea salariului minim la 3.700 de lei din iulie. Negocieri ale Consiliului Național Tripartit la Palatul Victoria pe acest subiect

Taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărțirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat și angajator este esențială. Aceasta trebuie însoțită de măsuri precum: introducerea progresivitatii impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestații de securitate socială.

Blocul Național Sindical și cele 29 de federații afiliate cer o reformă fiscală urgentă. „Astfel, vă așteptăm luni, 13 mai 2024, începând cu ora 10.00, în fața Guvernul României să fiți alături de noi. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12.00, de un marș către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanţelor”, spune sindicatul.

Deficitul bugetar a depășit pragul de 52%. Analiștii explică ce se va întâmpla cu salariile românilor

Gradul de îndatorarea al României a crescut semnificativ în luna februarie față de luna anterioară. Datoria publică a crescut într-o singură lună cu 40 de miliarde de lei, până la 841,29 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar reprezintă 52,4% din PIB, mai mult cu 2,5% față de luna ianuarie.

Potrivit legislației în vigoare Guvernul ar trebui să aplice imediat măsuri de reducere a datoriei guvernamentale astfel încât deficitul bugetar să poată fi ținut sub control. Printre măsurile pe care Executivul ar trebui să le adopte imediat regăsim și înghețarea salariilor din aparatul bugetar.

Noi măsuri de austeritate se prevăd. Salariile bugetarilor ar putea îngheța în 2024

Economistul Cristian Păun, într-un interviu pentru ziare.com, a explicat că în pofida declarațiilor optimiste ale guvernanților, posibilitatea ca salariile bugetaresă fie înghețate în acest an sunt extrem de mari, mai ales după evaluarea deficitului bugetar din luna iunie. Procedură demarată de Comisia Europeană.

În linii mari, creșterea gradului de îndatorare al României este cauzat de strategia Guvernului de a împrumuta la început de an necesarul de finanțare pentru întregul an, pentru ca mai apoi situația financiară să se echilibreze pe parcursul anului. În cazul în care Guvernul nu va corecta deficitul bugetar, Comisia Europeană va lua măsuri împotriva României.

„Pe de o parte din cauză că avem o lege în vigoare care spune clar că, în momentul în care datoria publică depășește 50% din PIB, salariile trebuie înghețate ca măsură de macroprudențialitate – depinde foarte mult în cazul acesta cum vor reacționa și diversele comitete și comiții, precum Comitetul de Macroprudențialitate din care face parte și Ministerul de Finanțe, care ar trebui să pună presiune pe politicieni pentru aplicarea acestei legi. Macroprudențialitatea trebuie să fie un instrument demn de luat în seamă și o grijă reală.

Pe de altă parte, există o șansă foarte mare ca scenariul înghețării salariilor din sectorul bugetar să fie o posibilitate reală pentru că în iunie 2024, Comisia Europeană se va pronunța pe procedura de deficit excesiv. Ori România are cea mai mare vechime în această procedură din 2019 încoace, avem și probleme cu UE pe această procedură pentru că am ieșit din acel roadmap de reducere a deficitului, l-am ratat din vina noastră și tot susținem că ne vom înțelege cu UE pe subiect, ceea ce nu e cazul.

Totodată, am și mințit Uniunea Europeană în 2023 privind deficitul bugetar în Produsul Intern Brut, care nu dă bine acum, când ei vor evalua situația din România și vor veni cu o propunere nouă. Foarte probabil, având în vedere contextul, este să ne trezim cu o tăiere sau ajustare de fonduri europene. Noi oricum nu excelăm în absorbția acestora, dar dacă ni le mai și taie UE ca urmare a procedurii de deficit excesiv, lucrurile nu par în regulă”, a explicat economistul.

Legea salarizării unice, o sabie cu două tăișuri

Majorarea salariului minim ar putea fi ultima majorare din acest an. Cu alte cuvinte sub presiunea instituțiilor europene, angajații din sectorul public riscă să se confrunte cu măsura înghețării salariilor. Economistul a mai precizat că politicienii vor instrumenta această chestiune în manieră electorală. Cristian Păun a subliniat faptul că guvernanții vor bate monedă pe faptul că alții dictează măsurile de austeritate, în vreme ce Guvernul a încercat să crească salariilor.

O abordare periculoasă care ar crește sentimentul euro-sceptic, în condițiile în care partidele anti-sistem devin de ce în ce mai vizibile în spațiul public european. Totodată, economistul avertizează că situația economică a României din prezent va înclina balanța în favoarea unei noi decizii de blocare și amânare a Legii salarizării unitare, un proiect normativ pus în dezbatere încă din 2018.

„Este de fapt un praf în ochi aruncat bugetarilor, pentru că se va începe întotdeauna cu aplicarea acestei legi a acelor bugetari care sunt apropiați de factorul politic. Acea lege a început cu parlamentarii, nu cu profesorii sau cu medicii, categorii care sunt foarte voluminoase ca număr de angajați.

Când se va ajunge la ei, nu vor mai fi bani. Sunt niște priorități prost setate la nivelul guvernului privind salarizarea, nu de azi, de ieri, și nu sunt de acord ca această reformare a salarizării să se facă înainte de reformarea sistemului bugetar din România. Astăzi avem un sistem bugetar foarte disproporționat în raport cu nevoile reale ale unui stat modern.

Avem o administrație publică centrală și locală mult peste ceea ce își poate permite România în momentul de față și doar reformarea acestei administrații poate duce, în final, la eliberarea unor resurse care să asigure o salarizare unitară cât de cât bazată pe principii sănătoase în ceea ce privește partea de servicii publice: educație, sănătate, justiție și apărare”, a adăugat economistul Cristian Păun.

Înghețarea salariilor pentru bugetari va afecta promisiunile guvernanților asumate în platforma de guvernare. Promisiuni care includ creșteri salariale pentru bugetari și pentru angajații din mediul privat cărora li s-au promis salariul minim european.

Adoptarea salariului minim european reprezintă o chestiune extrem de complicată și delicată pentru climatul economic al României. Asta în condițiile în care țara noastră a înregistrat cea mai mare dinamică a salariului minim din UE ca medie multianuală. „Efectele vor fi mai degrabă distructive pentru România, dacă începe să aplice zelos acest salariul minim european.

În momentul de față ne dezavantajează din punct de vedere al competitivității, va scumpi și mai mult produsele realizate în România cu valoare adăugată mică și oricum nu producem bunuri cu valoare adăugată mare care să și permită această majorare.

Aș privi cu foarte mare atenție acest instrument al salariului minim european și nu m-aș grăbi să-l aplicăm. El va fi aplicat zelos de către politicienii din România, în primul rând pentru că este o măsură foarte populistă, care dă bine în fața electoratului. În al doilea rând, pentru că salariul minim este baza de calcul pentru foarte multe salarii din sectorul bugetar. Mă aștept ca în lipsa aceasta de prudență a guvernului și în zeama de populism în care se scaldă, să ne trezim cu aplicarea acestui salariu minim european”, a adăugat Cristian Păun.