„Ati avut asigurare la casa?”, a intrebat-o presedintele Traian Basescu pe o profesoara din Dorohoi, careia inundatiile ii distrusesera locuinta. „Nu. Am 11 milioane de lei pe luna din care imi taiati 25%. Pe ce, Doamne iarta-ma, sa fac asigurare?”, a raspuns profesoara.
La randul sau, premierul Emil Boc a anuntat ca statul nu va mai aloca fonduri pentru refacerea caselor inundate.
Asiguratorii ii dau dreptate presedintelui, dar se scuza prin faptul ca oamenii sunt deja invatati sa primeasca ajutoare de la stat si pot fi foarte greu convinsi sa isi incheie polite.
Totusi, majoritatea locuintelor asigurate sunt la sate. „Acum, circa 20% dintre casele din Romania au asigurare, cele mai multe polite fiind incheiate pentru locuintele din zonele rurale. In mediul urban, gradul de acoperire nu cred ca este mai mare de 5%”, spune Bogdan Andriescu, seful Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR).
„Statul a oferit ajutoare sinistratilor de fiecare data cand au fost inundatii, asa incat firmele de asigurari reusesc cu greu sa determine populatia din mediul rural sa isi incheie polite de asigurare. Remarca presedintelui trebuia sa vina inca de acum 20 de ani”, considera specialistul.
Potrivit acestuia, singurele perioade in care se incheie asigurari pentru case in mediul rural sunt cele post-inundatii, cand proprietarii de case sunt speriati si se grabesc sa se protejeze.
[dbvideo=462]
Opinia este sustinuta de Boris Schneider, directorul general al Asirom, care spune ca statul nu ar mai trebui sa acorde ajutoare sinistratilor, decat daca anterior acestia au luat o minima masura de precautie, incheind o asigurare. Mai mult, acest lucru trebuie prevazut chiar intr-o lege.
Schneider afirma ca locuitorii din mediul rural invoca lipsa de bani, atunci cand li se propune sa incheie o asigurare. Insa, atrage atentia seful Asirom, politele de asigurare pot cobori pana la 20 de lei pe an, valoarea sumei asigurate fiind de 10.000 de lei, deci aproximativ 2.000 de euro.
In urma inundatiilor, Asirom a primit pana acum solicitari pentru plata de daune in valoare de 3,5 milioane de euro, cu o dauna medie de 5.000 de euro, potrivit sefului companiei, pagubele suferite de locuinte fiind de multe ori minore.
„Cand incercam sa incheiem un contract de asigurare in mediul rural ne mai confruntam si cu neincrederea oamenilor, care se intreaba de unde vor avea firmele de asigurari bani pentru a ii despagubi. Acestia ar trebui sa stie insa ca firmele de asigurare au reasiguratori care acopera riscurile de catastrofe naturale„, a declarat Schneider.
Desi firmele de asigurari sunt in teorie dispuse sa incheie contracte pentru casele din mediul rural, reprezentantii pietei recunosc ca nu pot asigura absolut orice locuinta. Mai mult, mediul rural nu este o piata accesibila fiecarui asigurator, ci doar celor mari, cu o retea extinsa de agenti.
Casele construite in zonele inundabile, precum si locuintele foarte prost executate, nu pot fi asigurate, spun firmele de asigurare. Ele precizeaza ca daca ar incheia polite pentru aceste locuinte, unde riscul este mare, atunci contractele ar putea fi doar foarte greu reasigurate.
Doar o firma mare, avand o retea foarte mare de agenti, repartizati uniform in tara, isi permite sa incheie asigurari pentru locuintele din mediul rural. Pentru asiguratorii de talie medie si mica, acest segment este insa inaccesibil, deoarece ei risca sa iasa in pierdere. Costul asigurarii pentru aceste firme este mult mai mare decat polita, explica Bogdan Andriescu, seful Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari din Romania (UNSICAR).
Asigurari in mediul rural? Simplu de zis, aproape imposibil de facut
Iata cum arata un calcul cost-beneficiu al unei polite de asigurare incheiate in mediul rural, prezentat de Andriescu. Acest calcul explica de ce firmele de asigurari se feresc de mediul rural, lasand astfel declaratiile presedintelui Basescu („De ce n-aveti asigurari la case?”) intr-un „offside” vecin cu demagogia.
Astfel, daca se ia o valoare de asigurare a casei de 30.000 de euro, atunci prima de asigurare se va situa la circa 30 de euro pe an. Sa presupunem ca agentul de asigurare, care s-a deplasat in mediul rural pentru a incheia polita, reuseste sa convinga proprietarul de casa sa isi asigure si animalele si bunurile din casa. Tot nu se ajunge la o valoare care sa acopere macar costul deplasarii pana in acea zona pentru asigurator.
In cele mai bune cazuri, prima ajunge la circa 40 de euro pe an. Daca este achitata in 4 rate, atunci agentul are de incasat 10 euro pe trimestru. Scazand de aici si comisionul de 15% achitat de asigurator agentului care incheie polita, ajungem la o rata de doar 8,5 euro pentru companie (circa 35 de lei).
„Suma nu acopera nici costul deplasarii agentului pana la casa respectiva”, a declarat Bogdan Andriescu.
Luand in calcul costul mic al politei, agentul de asigurari va prefera sa aloce acelasi timp pentru a convinge sa incheie in oras o polita Casco, care are o prima anuala de cateva sute de euro, mai spune consultantul in asigurari.