De ce sistemul medical de stat pierde bani, iar spitalele private fac profit chiar si in criza?

Dezastrul de la Maternitatea Giulesti vine sa traga un nou semnal de alarma privind sistemul sanitar public. Spitalele din Romania au ajuns intr-un puternic grad de degradare, datorat subfinantarii, managementului defectuos si nu in ultimul rand intereselor personalului medical. Este arhicunoscut faptul ca multi dintre cei care conduc clinicile si spitalele de stat dezvolta afaceri infloritoare in sectorul privat.

Cum de s-a ajuns in aceasta situatie? Presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, arata cu degetul spre clasa politica, catre pseudo-reformele incercate in acesti 20 de ani.

”Nu s-a facut altceva decat spoiala. S-a carpit pe unde se poate”, spune Astarastoaie. ”Ca sa avem un sistem sanitar de calitate, trebuie sa investim in spitale noi, nu sa le tot reparam pe cele existente”. Ieseanul Astarastoaie da exemplu proiectul Spitalului de Urgente din Iasi, a carui constructie o sustine de ani de zile, fara succes insa. ”S-a facut proiectul, s-a decis constructorul. Insa lipsesc banii”, a declarat medicul.

La fel se intampla in aproape toata tara. La Constanta, de exemplu, Spitalul Judetean a fost modernizat, insa nu sunt bani pentru activitatea curenta. In ultimii 20 de ani, in Romania nu a fost ridicat niciun spital de stat nou.

In acest timp, business-ul medical privat creste spectaculos, profitand de faptul ca romanii s-au saturat de mizeria din spitalele de stat si prefera sa plateasca pentru a beneficia de servicii de calitate. Oricum, daca s-ar fi dus la stat, spaga data medicilor si asistentelor ar fi ajuns sa depaseasca factura serviciilor din spitalele private.

Spitalele private, ca ciupercile dupa ploaie

In ultimii ani, profitand de disperarea romanilor dupa servicii de calitate, clinicile private au aparut ca ciupercile dupa ploaie. Primii au fost stomatologii si oftalmologii. Ulterior au aparut clinicile de analize, iar in ultimii ani s-au deschis si primele spitale private, unele care pot rivaliza, fara probleme, cu institutii similare din Occident.

In prezent, cele mai mari spitale private sunt Arcadia Hospital din Iasi si Memorial Hospital din Bucuresti. Cel din Moldova, realizat cu o investitie de 20 milioane de euro, are peste 150 de medici specialisti, primari si profesori, precum si peste 100 de asistenti medicali ce ofera consultatii, investigatii, diagnostic, tratament – in peste 35 de specialitati medicale si chirurgicale.

Memorial Hospital, pe de alta parte, se lauda cu cel mai mare numar de sectii si un bloc operator integrat cu un bloc de nasteri de 1400 mp. Spitalul are de 112 paturi in rezerve de lux de una si doua paturi si dispune de laborator propriu de analize, tomografie, radiologie, mamografie, endoscopie si ecografie de inalta rezolutie, inclusiv asistenta medicala ambulatorie pentru toate specialitatile medicale.

Mai sunt si alte spitale private, precum Athena din Timisoara, inaugurat in acest an dupa o investitie de 12 miloane de euro, sau Euroclinic Hospital din Bucuresti, primul spital privat din capitala, inaugurat in 2005.

In timp ce statul nu a construit nici macar un spital in ultimii 20 ani, numai in acest an se preconizeaza constructia altor 4 spitale private.

Sanador a anuntat ca va inaugura in aceasta toamna un spital cu 120 de paturi in zona Victoriei din Bucuresti, cu o investitie de 40 de milioane de euro. Omul de afaceri Florin Andronescu, proprietarul clinicilor Sanador, estimeaza ca spitalul va atinge pragul de profitabilitate in trei ani de la deschidere.

Tot in Bucuresti, MedLife a anuntat ca va demara constructia unui spital de mari dimensiuni care va include o unitate de primiri urgente, cinci sali de operatie si 140 de paturi, iar Medicover a cumparat un teren de la omul de afaceri Gigi Becali pe care va construi un nou spital privat de 50 de milioane de euro.

Si Centru Medical Unirea (CMU) a anuntat ca va deschide in prima jumatate din 2011 un spital in Baneasa, care va avea integrata si o maternitate, in urma unei investitii de 15 milioane de euro, iar pana la finele acestui an va inaugura o policlinica cu maternitate in Brasov.

Pe de alta parte, o retea de spitale private din Turcia, Medicana Hospital, a anuntat ca vrea sa intre pe piata locala, in special pentru a profita de turismul medical din Uniunea Europeana (UE).

Exista, bineinteles si exceptii. Medsana a amanat deschiderea a doua centre medicale multispecializate, programata initial pentru lunile august si octombrie 2010, pana la stabilizarea pietei, anticipata pentru trimestrul al doilea din 2011.

Piata serviciilor medicale se va dubla pana in 2015

Interesul investitorilor pentru piata serviciilor medicale este justificat de rezultatele inregistrate in acest an. Piata de profil a crescut in ultimii 2 ani cu peste 50%, iar in acest an se estimeaza ca va ajunge la 500 milioane de euro.

„Piata locala de servicii medicale private ar putea creste cu 20-25%, in timp ce piata serviciilor medicale la stat ar putea sa scada cu 25%”, a afirmat Mihai Marcu, presedintele consiliului de administratie al MedLife.

La randul sau, omul de afaceri Florin Andronescu, ce controleaza business-ul Sanador, estimeaza ca „piata serviciilor medicale private va fi in continuare in crestere, insa nu stiu daca neaparat in acelasi ritm. Nu au cum sa nu impacteze disponibilizarile sau inghetarea beneficiilor. Ca o contrabalansare, sistemul public este in suferinta”, a declarat Andronescu, care vede o crestere a business-ului Sanador de 25% in 2010.

Rezultatele financiare confirma aceste prognoze. Spre exemplu, Centrul Medical Unirea (CMU), controlat de fondul de investitii Advent International, a inregistrat in primele sase luni ale acestui an o cifra de afaceri de 10,16 mil. euro, in crestere cu 36% comparativ cu intervalul similar din 2009.

Cei mai multi jucatori din piata estimeaza afaceri in crestere cu 10 pana la 50%. MedLife vizeaza afaceri mai mari cu 40% comparativ cu anul trecut, CMU estimeaza venituri de 21 de milioane de euro, in crestere cu 27% de la valoarea de 16,5 milioane de euro din 2009, Medsana se asteapta la o cifra de afaceri de 6,7 mil. euro, fata de 6,4 mil euro in 2009, iar Gral Medical, o retea de 17 centre medicale, vede o crestere a business-ului cu 50%.

„Scaderea puterii de cumparare nu a afectat foarte mult piata clientilor fee for service, pentru ca acestia nu isi mai pot rezolva problemele de sanatate in sistemul de stat, iar clinicile private reprezinta alternativa la policlinica/ambulatoriu spitalului de stat”, a declarat, recent, Doina Zidaroiu, director de vanzari al Medsana.

Cum poate combate statul concurenta din privat?

Potrivit specialistilor, la actualul ritm de crestere, nu va mai trece mult timp pana ce sistemul sanitar de stat va fi depasit de cel privat. E bine, e rau? Parerile sunt impartite.

Pe de o parte, presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoaie, remarca faptul ca romanii au acum posibilitatea de a alege intre ofertele medicale. Nu mai trebuie sa mearga in strainatate. Si asta in conditiile in care, anul trecut, au plecat sa se trateze in strainatate aproape 50.000 de romani, media sumei cheltuite pentru un tratament fiind de aproximativ 8.000 de euro.

Preturile oferite de clinicile private romanesti sunt mai mici decat afara si, in plus, multe dintre ele au semnat contracte cu Casa Nationala de Asigurari, astfel ca multe servicii pot fi decontate din contributiile la CAS.

Cu toate acestea, preturile serviciilor medicale in sistemul privat sunt foarte ridicate avand in vedere nivelul de trai al romanilor. Pentru majoritatea, spitalele private sunt incaccesibile, o zi de internare costand in medie 100 de euro.

La aceasta se mai adauga costul interventiei medicale, medicamentelor etc. Un lucru pozitiv este insa faptul ca aceste servicii sunt la vedere. Preturile sunt prevazute in contract, nu mai trebuie sa te gandesti la spaga, iar serviciile oferite sunt de calitate.

De ce nu poate oferi si sistemul public servicii de calitate, mai ales ca inghite anual intre 4 si 5 miliarde de euro? In opinia dr. Laurentiu Mircea Popescu, presedintele Academiei de Stiinte Medicale din Romania, sistemul medical romanesc se afla intr-o situatie paradoxala.

”Paradoxul este ca nimeni nu stie unde si cum se cheltuiesc acesti bani si, mai mult, nu se stie cu exactitate care este intreaga suma colectata. Acesti bani (taxele platite de contribuabili – nr.) nu intra integral in sistemul de sanatate”, a declarat Popescu.

In opinia sa, fondurile sunt cheltuite haotic, fara nicio norma manageriala. El crede ca cea mai buna solutie ar fi privatizarea sistemului medical. ‘Statul este cel mai prost manager. Sistemul sanitar romanesc trebuie imediat descentralizat, plus sau minus privatizat”, a declarat anterior medicul.

Dupa 20 de ani de reforme, statul a facut un pas inainte. A trecut spitalele in administrarea comunitatilor locale. Un pas ce trebuia facut in perioada de crestere economica, spun analistii economici, nu acum, in plina criza.

”S-a ajuns intr-o fundatura. Statul se spala pe maini de spitale, primariile n-au bani sa le intretina, iar Ministerul Sanatatii se face ca ploua”, spune analistul Cristian Dinulescu. Situatia de la Maternitatea Giulesti, unde ministrul Sanatatii si primarul Capitalei s-au invitat reciproc sa demita conducerea unitatii este un exemplu elocvent. ”In loc sa se faca cu adevarat reforma, se paseaza responsabilitatea.”, a mai spus analistul.

Ce spun politicienii despre criza din sistem? Se acuza unii pe altii. Dau vina pe managerii de spitale numiti pe criterii politice, pe interesele unuia sau altuia. Dupa 20 de ani de reforme, vor sa se spele pe maini pasand spitalele publice comunitatilor locale.

Premierul Emil Boc este insa sigur ca descentralizarea se va dovedi eficace. „Una este, ca cetatean, sa il tragi de maneca pe primar sau pe consilieri, si alta pe ministru. Mult mai greu ajungi la ministru. Pe termen mediu si lung, procesul de descentralizare in sistemul sanitar va fi unul care va raspunde nevoilor oamenilor de a avea o sanatate si o infrastructura mai bune pe plan local”, a spus Boc.