De la pesimism la sperante: Se incheie criza in 2010?

Dupa ce inceputul noului an a adus o adevarata avalansa de stiri negative privind evolutia economica mondiala, ultimele zile marcheaza si primele semnale pozitive. Cele mai interesante informatii vin din Statele Unite, locul in care a inceput, de altfel, criza. Dupa ce a pompat sute de miliarde in sistemul bancar si a lansat un nou plan anti-criza, evaluat la 787 de miliarde de dolari, americanii intrevad „luminita de la capatul tunelului„.

Presedintele Federal Reserve a declarat, duminica, intr-un interviu difuzat la CBS, ca prevede o iesire din recesiune in acest an.

[quote=Ben Bernanke, presedinte Federal Reserve]Recesiunea se va incheia probabil in acest an. Procesul de revenire va incepe anul viitor[/quote]
Presedintele Federal Reserve a declarat ca economia globala a fost aproape de prabusire anul trecut, inainte de interventia in forta a guvernelor lumii, dar ca acum se vad si primele „roade”.

„Sistemul financiar a inceput sa se stabilizeze, iar acest fenomen afecteaza in mod benefic economia”, a spus Bernanke care crede ca, daca statele lumii vor actiona concertat pentru aplanarea crizei, anul 2010 ar putea aduce inceputul sfarsitului crizei.

Nu este pentru prima data cand Bernanke vorbeste cu optimism despre criza, insa este pentru prima oara cand si informatiile din piata vin sa ii sustina previziunile.

Bank of America, cea mai mare banca americana, a anuntat ca a inregistrat profit in primele doua luni ale anului, iar CEO-ul bancii, Kenneth Lewis, a declarat ca 2009 ar putea aduce un profit de 50 de miliarde de dolari. Si sefii de la Citigroup si JP Morgan Chase au facut anunturi similare, iar efectul s-a simtit imediat pe bursa. Actiunile Citigroup, de exemplu, s-au apreciat cu 30%, iar indicele Dow Jones a revenit pe crestere, dupa ce ajunsese la cel mai scazut nivel din ultimul an.

Bursele au crescut si pe fondul semnalelor privind vanzarile cu amanuntul, care au scazut in februarie mai putin decat anticipa piata. Excluzand automobilele si componentele auto, vanzarile au crescut in februarie cu 0,7%, comparativ cu avansul de 1,6% din luna trecuta, potrivit unui raport guvernamental citat de Reuters.

Semnale incurajatoare, in ciuda temerilor privind adancirea recesiunii, vin si din Europa.
Potrivit unui document al Uniunii Europene, citat de Reuters, cu cateva zile inainte de reuniunea ministrilor de finante din UE, ce a avut loc in acest weekend, multe state vor incepe sa se redreseze in 2010, iar altele cu un an mai tarziu, ministrii europeni fiind decisi ca, odata ce economia va da primele semnale pozitive, sa ia masuri de inasprire bugetara, pentru ca pe viitor, Europa sa fie mult mai bine protejata in fata crizelor.

„Lucrurile incep sa arate altfel decat acum 3 sau 4 luni”, spune expertul Roger Monson, de la CAIB Unicredit.

„Semnalul dat de cele 3 banci americane este important. In plus, se vad primele rezultate ale masurilor de eficientizare a activitatii in marile corporatii. Aceste semnale ne ofera sperante, nu neaparat ca economia globala va iesi rapid din criza, ci ca, daca vor fi luate in continuare masuri concertate, criza se va incheia mai repede”, a mai spus analistul.

Summit-ul de la Londra, crucial pentru evolutia crizei

Summitul celor mai puternice 20 de state ale lumii, ce va avea loc pe 2 aprilie, la Londra, este privit de specialisti drept unul crucial pentru evolutia crizei, si asta in contextul in care a devenit extrem de clar faptul ca fara o actiune concertata, recesiunea va actiona ca un taifun care va matura toate economiile mondiale, indiferent de cat de solide par in prezent in fata crizei.

O spune chiar presedintele american, Barack Obama, care a declarat ca „oricat ar incerca fiecare tara in parte sa se salveze, fara o actiune comuna criza va trece toate barierele protectioniste”.

[quote=Barack Obama, presedintele Statelor Unite] Toata lumea intelege ca suntem in aceeasi barca. Cred ca tarile G20 vor dori intr-adevar sa coopereze[/quote]
Ultimele declaratii facute de liderii mondiali tind sa confirme asteptarile comunitatii internationale. Americanii, europenii, rusii si asiaticii au ajuns la un numitor comun – este nevoie de o reforma a sistemului financiar mondial, care sa creeze mecanisme de protectie ce sa previna aparitia unor noi bule speculative in genul „subprime”. Sa le previna, dar si sa le inabuse in fasa, daca apar, spun expertii.

Europenii vor propune, la initiativa presedintelui francez Nicolas Sarkozy, o noua reglementare a fondurilor speculative si a paradisurilor fiscale, vazute ca fiind vinovate in mare masura de declansarea si extinderea crizei economice. Pozitia europenilor este sustinuta si de rusi, care cred ca este nevoie de o armonizare a legislatiei internationale.

[quote= Dmitri Medvedev, presedintele Rusiei] Sistemul economic mondial trebuie reformat din temelii, pentru ca este depasit[/quote]
„Actualul sistem economic mondial este unipolar si, prin urmare, depasit, iar criza financiara este rezultatul unei proaste gestiuni globale, care a neglijat riscurile potentiale.
Trebuie sa impiedicam actiunile speculantilor, ale celor care au declansat aceasta criza”, a declarat duminica presedintele rus, Dmitri Medvedev, intr-un interviu acordat pentru televiziunea rusa.

Dincolo de necesitatea modificarii reglementarilor internationale in ceea ce priveste circulatia capitalului, liderii mondiali vor decide la Londra si masurile ce vor fi luate pentru ajutorarea economiilor puternic lovite de criza, precum tarile emergente.

Dependente de comertul cu tarile industrializate, acestea resimt in prezent cel mai puternic criza, blocarea pietelor si a accesului la finantare prabusind economiile emergente. In contextul blocajului financiar mondial, principala solutie de salvare a devenit imprumutul extern, FMI devenind „salvatorul mondial„, cum l-a numit Financial Times.

„In conditiile in care alti creditori nu mai sunt capabili sa imprumute, singura varianta o reprezinta FMI care, pe langa resursele financiare pe care le pune la dispozitie, poate asigura si expertiza necesara iesirii din criza”, a explicat Roger Monson, directorul pentru piete emergente de la CAIB Unicredit.

[quote=Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei SUA]Vrem un consens nou, mondial, privind mijloacele de consolidare a sistemului financiar mondial, pentru ca o criza ca aceasta sa nu aiba loc din nou[/quote]
Daca la nivel declarativ, toate marile puteri au ajuns la concluzia ca este nevoie de suplimentarea fondurilor acordate tarilor aflate in dificultate, exista inca diferente in privinta dimensiunii ajutoarelor.

In timp ce americanii propun o crestere de trei ori a sumelor aflate la dispozitia FMI, de la 250 la 750 de miliarde de dolari, europenii sunt ceva mai rezervati, ministrii de finante din UE declarand, in weekend, in cadrul reuninunii ce a avut loc in Marea Britanie, ca 500 de miliarde sunt de ajuns pentru depasirea crizei.

„Noi consideram ca Europa a investit deja mult in revigorare, iar problema nu este sa cheltuim mai mult, ci sa implementam un sistem de reglementare, astfel incat catastrofa economica si financiara cu care se confrunta lumea in prezent sa nu se repete”, a explicat presedintele francez Nicolas Sarkozy.

„Indiferent de suma, decizia unanima a comunitatii internationale reflecta faptul ca FMI va trebui, probabil, sa sprijine mult mai multe tari, in conditiile agravarii crizei economice”, a declarat economistul Desmond Lachman, de la American Enterprise Institute din Washington.

Banca Mondiala: Ajutorul pentru economiile emergente, fundamental

Dincolo de asteptarile optimiste si de hotararea comunitatii internationale in a actiona concertat pentru aplanarea crizei, in prezent criza se intinde tot mai mult, iar cele mai afectate sunt economiile emergente, precum cele din Estul Europei.

Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, dat recent publicitatii, 94 din 116 tari in curs de dezvoltare au inregistrat o incetinire a cresterii economice, saracia accentuandu-se in 43 dintre acestea.

Expertii bancii estimeaza ca toate aceste tari au inregistrat o crestere economica nesanatoasa, bazata in principal pe credit si consum, iar acum, in conditiile blocarii creditarii, aceste tari risca „sa se sufoce”.

„Tarile in curs de dezvoltare vor fi afectate de conditiile mai aspre de creditare, de retragerea unor investitii straine directe si de scaderea sumelor trimise acasa de cetatenii lor ce muncesc in strainatate”, a declarat Justin Lin, economistul sef al Bancii Mondiale, care spune ca „tarile dezvoltate ar trebui sa isi transfere o parte din pachetele de ajutor catre tarile mai sarace, unde ar fi mai eficiente pentru stimularea cererii”.

In lipsa acestui ajutor, expertii BM spun ca aceste tari ar putea ajunge practic in pragul falimentului, iar nota de plata va fi una si mai mare. In acest context, negocierile purtate de Romania cu FMI, ce vizeaza un imprumut estimat intre 15 si 20 de miliarde de euro, sunt vazute de experti ca fiind absolut normale, avand in vedere situatia interna, dar si climatul extern dificil.

„Acordul va aduce fondurile necesare Romaniei pentru a depasi criza financiara si va da un semnal investitorilor straini ca Romania e pe drumul cel bun”, a precizat, recent, analistul Economist Intelligence Unit, Joan Hoey.

Seful strategic al Raiffeisen Austria, Tibor Schindler, a declarat, pe de alta parte, ca acordul cu FMI si UE nu inseamna o garantie ca criza va fi depasita. „Va ajuta la relansarea pietei financiare, va ajuta guvernul roman sa ia masurile necesare in contextul crizei, dar nu va garanta o iesire din criza. E de datoria autoritatilor romane sa caute cele mai bune solutii”, a mai spus Schindler.

Guvernul Boc vorbeste din nou despre masuri anti-criza

Din pacate, insa, masurile anuntate luni de cabinetul Boc risca sa ramana doar la nivel declarativ. Chiar daca luni, primul ministru a anuntat o noua versiune a programului anti-criza, reprezentantii oamenilor de afaceri spun ca, de la declaratii la fapte este cale lunga.

„Masuri tot discutam de la inceputul anului. Din pacate, cred ca nici macar jumatate nu au fost puse in practica”, spune Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. „S-a motivat ca acestea trebuiau trecute in buget. S-a votat bugetul, dar in realitate nu s-a intamplat nimic. Din cei 10 miliarde de euro pentru investitii in infrastructura nu am vazut niciun ban, nu s-a organizat nicio licitatie, de exemplu”, a mai spus Parvan.

El saluta insa, intentia autoritatilor de a reduce numarul taxelor si introducerea neimpozitarii profiului neinvestit. „Trebuie insa ca toate aceste masuri sa fie coerente, sa fie discutate cu noi, sa putem sa ne adaptam acestor masuri anti-criza”, a mai spus omul de afaceri.