Guvernul a adoptat in sedinta de ieri o hotarare prin care acorda permise de munca pentru 10.000 de muncitori straini. Numarul este mai mic cu 2.000 fata de anul precedent, deoarece guvernul isi propune sa acopere deficitul de munca prin aducerea inapoi in tara a muncitorilor din Occident.
Reprezentantii patronatelor din industrie spun ca insa ca intentia guvernului are prea putine sanse de reusita, avand in vedere ca, in Occident, romanii castiga de cel putin 3-4 ori mai mult ca in tara.
Executivul pare sa recunoasta indirect acest lucru, decizia de miercuri deschizand o portita pentru importul suplimentar de forta de munca.
„In situatia in care numarul cererilor pentru eliberarea de noi autorizatii de munca este mai mare decat numarul stabilit prin actul normativ, acesta poate fi suplimentat prin hotarare de Guvern, in baza unui memoriu justificativ, la propunerea MMFES”, se spune in decizia cabinetului Tariceanu.
Patronatele cer 100.000 de permise de munca in acest an
Patronatele din industrie, in special din constructii si industria usoara, spun ca decizia de miercuri a guvernului va fi urmata, cu siguranta, de alte hotarari de sumplimentare a numarului de permise, in conditiile in care economia romaneasca se confrunta cu o criza puternica de pe piata fortei de munca.
„In industria usoara avem in prezent un deficit de peste 50.000 de muncitori. Solutia cu muncitorii straini pare a fi singura viabila, in conditiile in care romanii aleg sa lucreze pe bani mai multi, in alte domenii de activitate, pentru ca munca in confectii e destul de grea si insuficient remunerata”, a declarat, pentru DailyBusiness, Maria Grapini, presedintele patronatului din industria textila si al Asociatiei Exportatorilor din Romania.
„Sa aduci muncitori de afara a ramas singura solutie de moment, si exista deja contacte realizate cu firme in special din Asia, din tari ca Birmania, Pakistan, India sau Bangladesh”, a mai spus Grapini.
Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Plasarea Fortei de Munca in Strainatate (ACORD), declara ca, dincolo de situatia din industria textila, criza fortei de munca se manifesta chiar mai puternic in constructii, acolo unde, desi piata creste de la an la an cu cote spectaculoase, constructorii s-au trezit in ipostaza de a avea contracte de santier, dar a nu avea cu cine sa lucreze.
„In constructii e un adevarat paradox economic. Sa ai contracte, sa stii ca ai asigurate afacerile pe urmatorii 3-4 ani si sa nu ai cu cine sa lucrezi e intr-adevar o problema foarte grava. Noi, prin intermediul ACORD, am initiat contacte cu angajatori din tarile asiatice si avem deja contracte deja incheiate cu firme de recrutare de forta de munca din China si India. Piata romaneasca are nevoie in acest an, de circa 100.000 de muncitori straini, si asta in conditiile in care numai in constructii deficitul de forta de munca este de 150.000 de persoane”, a mai spus Roxana Prodan, pentru DailyBusiness.
In prezent, in Romania lucreaza cu permise de munca aproximativ 12.000 de muncitori straini, de la turci, chinezi, sarbi si pana la indieni si pakistanezi.
2 milioane de muncitori romani lucreaza in Occident
Romania se confrunta cu un deficit de forta de munca estimat de autoritati la circa 600.000 de muncitori, in conditiile in care estimarile oficiale spun ca, in ultimii 10 ani, peste 2 milioane de romani au plecat din tara sa munceasca in alte tari. Criza este in sectorul constructiilor, industria usoara dar si in alte domenii, de la agricultura la constructiile navale, acolo unde desi afacerile cresc cu cea mai mare rata din Uniunea Europeana, constructorii sunt nevoiti sa refuze sau sa amane contracte, din lipsa de personal.
Guvernul a anuntat ieri ca va lansa un program prin care va incerca a aduca inapoi in tara macar o parte din muncitorii romani. Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca guvernul a aprobat planul de masuri, prima dintre ele fiind organizarea unei burse a locurilor de munca pentru romanii care muncesc in constructii, in Roma, la care angajatorii din Romania vor prezenta o oferta de 1.500 de locuri de munca.
Potrivit premierului Tariceanu, pe langa oferta salariala si contracte de munca cu durata nedeterminata, romanii vor mai fi atrasi de angajatori si cu alte stimulente, cum ar fi tichete de masa sau cazare.
Totodata, seful Executivului a mai spus ca reprezentantii firmelor italiene care activeaza in Romania au apreciat ideea si vor sa acopere deficitul de forta de munca pe care il au cu romanii care vor sa se intoarca din Italia. Tariceanu a recunoscut ca nu toti romanii care lucreaza in strainatate se vor intoarce si a apreciat acest fapt ca fiind „un avantaj” al calitatii Romaniei de stat membru UE, dar a explicat, in acelasi timp, ca multi din romanii care lucreaza afara ar putea castiga salarii mai mari in Romania.
Marin Cristea, directorul general al Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), ce grupeaza peste 1.200 de firme din domeniu, (aproape 80% din piata, conform propriilor estimari) considera ca orice efort facut pentru aducerea romanilor din Occident se va lovi de o problema esentiala – nivelul salarial din Romania – iar argumentele pentru a-i aduce acasa pe muncitori sunt extrem de putine.
„Muncitorii care au plecat in Occident in anii ’90 sunt deja batrani, au deja alte obiceiuri si se intorc foarte greu. Ne-am orientat spre forta de munca tanara, careia ii oferim un job concret, bine remunerat in comparatie cu alte domenii, si mai ales sigur”, a declarat anterior directorul ARACO.
Grapini: Guvernul munceste in zadar
Maria Grapini, presedintele patronatului din industria textila si al Asociatiei Exportatorilor din Romania, considera, de asemenea, ca eforturile guvernului sunt onorabile dar canalizate gresit.
„Guvernul ar trebui sa stimuleze invatamantul tehnic, sa revitalizeze scoala romaneasca de meserii si sa acorde facilitati firmelor care angajeaza tineri absolventi. Altfel, degeaba promiti salarii, tichete de masa si alte avantaje cand, pe de alta parte, in economia romaneasca nivelul de trai e in scadere, preturile cresc si protectia sociala este la nivelul la care este acum”, a mai spus Grapini.
In ciuda criticilor venite din partea angajatorilor, autoritatile cred ca au sanse reale sa aduca macar cateva mii de muncitori, mai ales specialisti, inapoi in Romania.
Potrivit directorului Directiei de Management si Mobilitate a Fortei de Munca din Ministerul Muncii, Mihaela Matei, care citeaza un sondaj realizat de minister in randul angajatorilor, cererea cea mai mare este pentru persoane inalt calificate, in majoritate ingineri constructori. Referitor la castiguri, oficialul MMFES nu a putut preciza o valoare, salariile urmand a fi negociate intre patron si angajat, dar a spus ca se vor mentine, probabil, in media salariilor din Romania, in domeniul constructiilor.
Mihaela Matei a adaugat totusi ca angajatorii vor incerca sa-si atraga viitorii salariati nu numai cu salariul, dar si cu alte facilitati. „Le vom explica totodata romanilor interesati sa se intoarca faptul ca, in Romania, li se asigura contracte de munca legale, vor fi asigurati la sistemul de sanatate si de pensii, pentru ca in multe situatii romanii muncesc ilegal si nu beneficiaza de aceste drepturi”, a spus Matei.
Dincolo de optimismul guvernantilor privind tentativa de a aduce inapoi romanii care lucreaza in Occident si pesimismul investitorilor in economie, situatia de pe piata muncii este una foarte grava, iar viitorul se anunta a fi si mai negru. Conform unor estimari ale Comisiei Nationale de Prognoza, pina in 2013 populatia activa si cu drept de munca va creste cu aproximativ 145.000 persoane, iar numarul salariatilor va ajunge la 6,085 milioane persoane.
In acelasi timp, necesarul de resurse de munca se va mentine peste posibilitatile oferite de populatia cu varsta de munca. Este vorba de faptul ca, desi gradul de inactivitate se va reduce, totusi proportia celor care din diferite motive nu doresc sa activeze pe piata muncii ramane ridicata.