Directorul ProCredit: Lumea asteapta de la banci scaderea dobanzilor, dar ele vor ramane sus inca multi ani

Gian Marco Felice a venit la conducerea ProCredit Romania la jumatatea anului trecut, de pe pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie al ProCredit Bulgaria.

A lucrat in Europa de Est circa 7 ani, in Bosnia, Bugaria, Serbia, iar acum in Romania, tari despre care considera ca au mai multe similaritati decat diferente.

Felice crede ca aceste state au cunoscut cresteri economice puternice in ultimii ani, ceea ce a generat o euforie la nivelul populatiei si mediului de afaceri, determinand cele doua categorii sa isi asume multe riscuri prin investitiile si cheltuielile realizate, in conditiile in care se miza pe o crestere continua a economiei. In opinia sa, scadenta acestor riscuri a venit acum.

Crede ca important pentru perioada actuala este ca oamenii sa constientizeze ca lumea a suferit o transformare dramatica si sa se adapteze noilor conditii. Este de parere ca Banca Nationala duce o politica inteligenta, incercand sa mentina stabilitatea financiara si pe cat posibil sa sustina economia.

DB: Cum credeti va evolua creditarea in lei si valuta anul acesta fata de 2008?
GMF: Daca bancile vor mai creste pe creditare, atunci va fi vorba de o majorare semnificativ mai redusa decat in 2008. Cred ca majorarea redusa va fi motivata de lipsa fondurilor, dar nu doar de asta, ci mai ales de perspectiva riscului creditarii. Bancile sunt preocupate de rezolvarea cazurilor clientilor care se confrunta cu dificultati la rambursare, iar principala lor grija este aceea a mentinerii portofoliului actual de clienti.

[quote]Criza este o oportunitate pentru afacerile implicate in producerea bunurilor de baza. Un client renunta la masina lui luxoasa, dar niciodata la paine[/quote]
Conditiile de creditare sunt acum mai restrictive, iar multi clienti se arata reticenti in a lua credite si din cauza ca nu sunt siguri de ceea ce le rezerva viitorul. Este si dezorientarea data de faptul ca suntem dupa 5 ani de descresteri succesive de dobanzi, asa incat se asteapta ca dobanzile sa revina repede pe un trend descendent, cand in realitate acestea urca in continuare si vor sta sus pentru mult timp.

DB: Ce perioada luati in calcul? In cat timp am putea vedea din nou costuri la credite asa cum erau in 2007?
GMF: E vorba de mult timp. Ma gandesc la o perioada de probabil 5 ani.

DB: Care sunt estimarile pentru creditarea ProCredit Bank Romania?
GMF: Avem o mare dorinta de a imprumuta si asta pentru ca din punct de vedere al calitatii portofoliului de credite si implicit al riscului, suntem peste media sistemului. Pe sistemul bancar, creditele indoielnice si pierderile detin o pondere de 6,5% din total, in timp ce la noi procentul este de 2,2%. Pe de alta parte, trebuie sa fim precauti, sa ne asiguram ca debitorii vor avea de unde sa plateasca creditele.

DB: Luand in calcul ca dobanzile sunt in crestere, cat este de prudent sa sfatuiti clientii sa isi ia credite?
GMF: Ne uitam daca pot suporta costurile, daca au un plan de investitii viabil, daca au cu adevarat nevoie de acesti bani, daca ii pot plati, si de multe ori raspunsul este pozitiv. In februarie, spre exemplu, am avut 1.000 de credite acordate micilor intreprinderi, care au dovedit ca sunt disciplinate, ca au marje de profit bune.

Ca si creditare, am fost la jumatate fata de de anul trecut. In februarie 2009 am dat finantari de 5,5 milioane euro, iar in februarie 2008 de 12 milioane euro. Bancile trebuie sa acorde credite, pentru ca fara creditare economia nu se mai dezvolta. In schimb, trebuie sa crediteze responsabil.

DB: Care a fost cresterea de dobanzi in perioada octombrie-februarie?
GMF: Intreaga crestere a fost motivata de costurile achitate de banci. Sa va dau un exemplu. In februarie am achitat obligatiunile emise acum doi ani, cu o dobanda de 8,5% pe an. In aceeasi zi din februarie, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, care este o institutie cu rating AAA, a emis obligatiuni cu o dobanda de 15%.

Sa tinem cont si de faptul ca ratingul nostru este sub cel al BERD, respectiv BB+, deci, in mod normal, ar fi trebuit sa ne imprumutam mai scump. Asadar, pe piata locala, costul achitat pentru resursele atrase a crescut aproximativ de la 8% la 18% in acest interval.

DB: Cat sunteti de dependenti de finantarea externa? Cat din totalul surselor atrase sunt depozite de pe piata locala si cat de la actionari?
GMF: 70% din resursele noastre sunt reprezentate de depozite, deci cea mai mare parte. Avem capital, iar pentru creditele in valuta avem linii de credit de la actionarii nostri, intre care BERD, IFC, KfW, si avem o facilitate de credit sindicalizat de pe piata locala etc.

80% din finantarile pe care le oferim sunt in lei. Finantarea in lei este dificila pe piata. Daca vrei lei trebuie sa platesti scump, dar din fericire nu avem linii de credit ce trebuie rambursate imediat.

[quote]In februarie am dat credite de 5,5 mil. euro, la jumatea capacitatii din februarie 2008[/quote]
Scopul nostru este sa ne mentinem cota de piata, sa ne pastram clientii, dar nu suntem dispusi sa platim oricat pentru resursele atrase cu atat mai mult cu cat nu avem probleme de rambursare a creditelor.

DB: Bancile internationale au anuntat un imprumut pentru pietele din zona de 24 miliarde de euro. Ati negociat un credit in cadrul acestui program?
GMF: Nu, suntem supralichizi acum. Incercam sa plasam banii pe care ii avem deja. In plus, nu sutem in situatia altor banci, care contracteaza resurse pe termen scurt si ofera imprumturi pe termen lung – creditele pe care noi le oferim au maturitate medie de 3-4 ani. Si asta pentru ca anul trecut ne pregateam pentru o crestere semnificativa pe creditare. Acum este clar ca mediul economic nu ne permite.

DB: Ce veti face cu banii, avand in vedere ca piata de creditare a franat?
GMF: Ne asteptam ca piata sa isi revina spre mijlocul anului. Activitatea pe creditare din decembrie si ianuarie a fost sub asteptari. Cu sprijinul FMI si al institutiilor financiare europene, ma astept ca economia sa inceapa sa mearga ceva mai bine, asa incat si creditarea sa se dezghete.

DB: Care sunt marjele practicate de banci acum intre pasive si active?
GMF: Anul trecut erau in jur de 8%. E vorba de marja neta, adica se iau in calcul si costurile mentinerii rezervelor minime la BNR. Este o marja decenta, care le permite sa isi mentina operatiunile si sa si realizeze investitiile de care au nevoie. Din octombrie insa marjele au scazut de la 8% la mult mai putin, pentru ca a crescut costul lichiditatilor. Sa nu uitam ce a fost in octombrie pe piata monetara, cand dobanzile au explodat peste 100%.

DB: Ati cumparat lei la aceste costuri?
GMF: Desigur ca nu am dorit sa accesam fonduri la nivelurile acestea de dobanzi. Dar in acea perioada am avut scadente la imprumuturi a caror dobanda era legata de Robor. Asa ca pana la urma a trebuit sa luam in calcul si acea dobanda mare, de circa 55%.

DB: Ce dobanzi practicati acum la credite?
GMF: Cele mai mari dobanzi praticate de noi sunt de 22% pe an la creditele in euro pentru afacerile foarte mici, iar dobanzile la creditele in lei urca pana la 26%, dobanzi pe care le consider mari, dar care sunt legate de costurile mari la care ne finantam.

DB: Care clienti ai ProCredit Bank sunt mai problematici?
GMF: Finantam afaceri foarte mici, mici producatori locali de haine sau de pantofi, brutarii, chioscuri, iar acestia nu au expuneri pe domenii periclitate de criza, cum ar fi constructiile. Pe de o parte, cred ca aceasta criza este si o oportunitate pentru noi, pentru ca un client renunta mai intai la masina lui luxoasa, dar niciodata la paine.

[quote]La jumatatea anului piata ar putea iesi din starea de incertitudine[/quote]

Pe de alta parte, desigur ca si acestia resimt socurile crizei, pentru ca toate segmentele economice sunt interconectate. Daca vedem ca afacerea nu are probleme mari, cum ar fi cele de management, ci pur si simplu probleme de lichiditati, rescadentam acele imprumuturi. Monitorizam indeaproape clientii, vorbim cu proprietarii afacerii. Daca au facut investitii care le-au daunat, ii sfatuim sa iasa din aceste investitii.

DB: Cum aflati toate acestea despre client?
GMF: Avem o procedura de creditare in care am inclus una din cele mai bune politici de management al riscului aferent clientului. Sunt 280 de ofiteri de credit ai bancii care au ca principal scop sa stie totul despre clienti. Vorbim cu clientii si le intalnim membrii familiei. Stim mai multe despre clienti decat stiu ei despre ei insisi uneori, nu pentru ca suntem invazivi, ci pentru a ne mentine un nivel scazut al riscului.

DB: Care sunt, pentru banca, cei mai siguri clienti?
GMF: Cei din agricultura. Cred ca 2 ani de acum inainte acesta va fi cel mai sigur domeniu pentru noi. Aproape 20% din intregul nostru portofoliul de credite de afaceri este pe segmentul agricol, respectiv circa 15.000 de producatori agricoli. E vorba in general de fermieri, care cultiva suprafete mici de pamant si vor sa cumpere tractoare, sisteme de irigatii, sa construiasca sere pentru legume, sau au nevoie de un capital de lucru pentru dezinfectanti.

E vorba de clienti care tind sa fie cei mai de incredere si care platesc si atunci cand timpurile sunt grele. In plus, ei vor avea mereu o piata de desfacere: sa ne gandim ca lumea va avea in continuare nevoie de hrana. Sunt si relativ deconectati de domeniile afectate de criza, precum cel imobiliar.

[quote]Stim mai multe despre clienti decat stiu ei despre ei insisi uneori[/quote]
Pe acest segment nu ne temem de concurenta. As vrea sa vad o alta banca ai carei agenti merg in cizme de cauciuc pentru a vedea care este situatia la ferma, si care calatoresc si 100 de kilometri doar ca sa discute despre un imprumut de 5.000 de euro, mai ales ca bancile pot acorda acelasi nivel de imprumut prin intermediul sucursalelor din orase mari, sub forma de credite de consum.

DB: Ce schimbari au intervenit in strategia de creditare a bancilor, pe fondul crizei?
GMF: Cred ca mai este mult de lucru la analiza de risc realizata de banci. Acestea trebuie sa se concentreze pe capacitatea clientilor, dar si pe vointa lor de a achita acele credite, aspecte carora in trecut nu le acordau prea multa atentie.

[quote]Suntem foarte lichizi in aceasta perioada. Ne pregatisem pentru o crestere mare pe creditare[/quote]
DB: Cand va asteptati ca starea actuala de criza sa se calmeze?
GMF: Nu ma astept la o imbunatatire, ci ma astept sa se opreasca inrautatirea situatiei, ceea ce s-ar putea intampla la mijlocul anului. Cred ca acum se vede socul lunii octombrie (cand adancirea crizei la nivel international a generat cresterea alerta a dobanzilor la credite – n.r.) asupra clientilor cei mai expusi la criza si ma astept ca valul acesta sa se sparga pana la jumatatea anului.

DB: Cum a modificat criza planurile de extindere si angajare de personal?
GMF: Ne-am reconsiderat planurile de investitie, pentru ca exista o mare incertitudine in prezent. Asadar, am inceput anul cu 1.000 de angajati si cu 43 de sucursale, si ne asteptam sa il sfarsim cu aceleasi cifre. In cazul in care situatia se imbunatateste, ne redefinim strategia.

DB: Ce ar putea da un impuls revenirii pietelor?
GMF: Cred ca important este sa se treaca repede peste procesul acesta de tranzitie de la o etapa in care exista o crestere solida, la una in care sa ne dam seama ca trebuie sa ne confruntam cu diverse provocari, cu transformari dureroase. Multi inca sunt in stare de soc. Dar trebuie sa ne gandim ca e o situatie cu care oamenii s-au confruntat de cand sunt pe Pamant. Nu e sfarsitul lumii.

DB: Se poate vorbi de profit pentru banca in 2009?
GMF: Nu, ar fi exagerat sa vorbim despre profit in asa o perioada. Un an cu pierderi sau chiar doi, nu va fi sfarsitul lumii. Ceea ce e important este sa ne mentinem calitatea portofoliului. E greu de stiut in general cata indatorare au putut suporta romanii. Apoi, ne asteptam ca in timp sa scada costurile de finantare, si sa putem ajunge la acea marja de castig de 8% care sa ne permita sa mergem pe profit.

DB: Cum au fost rezultatele pe 2008?
GMF: Inca facem calcule. Am incheiat T3 pe profit, ne-am facut multe asteptari pentru T4, dar a venit octombrie si ne-a dat planurile peste cap. Trebuie sa vedem care va fi efectul provizioanelor constituite asupra profitului. Chiar daca va fi o pierdere, nu va fi mare.