În timpul primului trimestru al anului 2016,
războiul din Siria (ca sursă a crizei refugiaților), amenințarea teroristă din
Europa, posibilitatea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și
continuarea recesiunii din marile țări în curs de dezvoltare au afectat
climatul de consum și, în special, așteptările economice și speranțele de
creștere a veniturilor consumatorilor europeni.
În intervalul decembrie 2015 –
martie 2016, indicele climatului de consum în Europa a scăzut cu 3,2 puncte, la
nivelul de 9 puncte. În primul trimestru al anului, mai multe
subiecte de larg interes au dominat peisajul media, captând atenția publicului.
Deși Statul Islamic a pierdut o parte dintre teritoriile capturate, războiul
din Siria este departe de a fi terminat, rămânând principala cauză a uriașului
aflux de refugiați. Inițial, oamenii treceau nestingheriți către Europa
Centrală și de Vest, până când, la începutul lui martie, țările din Grupul de
la Vișegrad au decis să își închidă granițele și, în consecință, și ruta
balcanică a refugiaților.
Deși închiderea granițelor a oprit fluxul de
refugiați din Europa, în acest moment centrele de primire din Grecia sunt pline
de oameni care au nevoie de ajutor – în special cel din Idomeni, de la granița
cu Macedonia, unde condițiile au devenit de nesuportat.
În Franța, guvernul a
ordonat armatei să curețe tabăra ilegală de refugiați de la Calais, cunoscută
sub numele de „Jungla”, unde campau oamenii aflați în drum spre Marea Britanie.
Între timp, în Europa continuă tratativele: politicienii caută soluții pentru
numărul uriaș de refugiați și pentru distribuția echitabilă a acestora între
statele membre.
Atacurile din Bruxelles, de la mijlocul lui
martie, arată că în primele 3 luni ale anului amenințarea teroristă s-a aflat
încă la cote extrem de înalte în Europa. Totuși, deoarece exploziile din Belgia
nu au avut loc decât după încheierea sondajului din martie asupra climatului de
consum, impactul acestui eveniment nu se regăsește în rezultatele sondajului.În Marea Britanie, în special, referendumul
care urmează să aibă loc în luna iunie, cu privire la posibila ieșire a țării
din Uniunea Europeană, aruncă o umbră grea asupra viitorului. Numeroși experți
în economie, precum și numeroși consumatori britanici, prevăd puternice
consecințe negative asupra economiei în cazul în care așa-numitul Brexit se va
concretiza.
Mai mult, în primul trimestru al anului 2016,
a devenit clar că marile țări în curs de dezvoltare (China, Brazilia și Rusia)
continuă să se confrunte cu dificultăți economice. Această situație afectează
perspectivele de export ale companiilor europene și ar putea avea efecte
negative asupra economiei.
Diversitatea problemelor a cauzat un nivel de
incertitudine considerabil în rândul consumatorilor europeni în primul
trimestru al acestui an. În particular, așteptările economice au scăzut
semnificativ începând din luna decembrie, în toate țările analizate.
În Grecia,
de exemplu, au revenit la același nivel din perioada cea mai dificilă a crizei
datoriilor. Scăderea așteptărilor economice a afectat și speranțele oamenilor
referitoare la venituri, care au scăzut considerabil în majoritatea țărilor.
Climatul de consum pentru Europa a scăzut, de asemenea, în primul trimestru –
de la 12,2 puncte în decembrie la 9 puncte în martie.
În România, dorința de cumpărare este la
nivelul maxim din septembrie 2008
Asemenea majorității celorlalte țări europene,
așteptările economice au scăzut și în România în primul trimestru al anului.
Indicatorul a ajuns la valoarea de 3 puncte în luna martie, ceea ce reprezintă
o scădere de 7 puncte în comparație cu luna decembrie, precum și o scădere de
peste 19 puncte în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Această
tendință descendentă este surprinzătoare, dat fiind faptul că economia a
crescut cu 4,3%, respectiv 3,4% în cele patru trimestre ale anului 2015, în
comparație cu aceleași perioade ale anului anterior.
Ultima oară când
consumatorii români au fost atât de pesimiști cu privire la perspectivele
economiei a fost în octombrie 2014. Șomajul a înregistrat doar o ușoară scădere în
decursul ultimului an.
Totuși, așteptările în ceea ce privește veniturile au
crescut cu aproape 7% în primul trimestru al anului, atingând nivelul de 22 de
puncte în luna martie. În consecință, consumatorii se așteaptă ca veniturile
lor să își revină în următoarele câteva luni, fie ca rezultat al unor creșteri
salariale directe, fie ca rezultat al scăderii ratei șomajului (deoarece
numeroși oameni vor reveni în activitate).
În România, disponibilitatea pentru cumpărare
a crescut semnificativ în acest trimestru, indicatorul crescând cu 11 puncte
între decembrie și martie. Această creștere s-a concretizat în revenirea
indicatorului în zona pozitivă a scalei, atingând aproape 4 puncte – cea mai
înaltă valoare din septembrie 2008.
Foarte probabil, decizia guvernului de a
reduce TVA-ul cu 4 puncte procentuale începând de la 1 ianuarie 2016 a
contribuit la acest rezultat. Totuși, consumatorii sunt încă departe de momentul
în care vor cheltui banii pe produse și servicii scumpe, deoarece, în acest
moment, marea lor majoritate abia dacă dispun de fondurile necesare traiului
zilnic.