Economiştii avertizează că se anunţă vremuri tulburi pentru România. Datele Institutului Naţional de Statistică privind creşterea ratei inflaţiei vin să confirme că inflaţia din România rămâne la un nivel dublu faţă de media UE, astfel că puterea de cumpărare a românilor scade mai mult decât a celorlalţi europeni, lucru care se vede tot mai puternic în economie. În condiţiile în care veniturile oamenilor, salariile, pensiile, valorează tot mai puţin ca urmare a creşterilor de preţuri, economia românească încetineşte tot mai mult, iar riscul de recesiune devine tot mai evident, consideră economistul Adrian Negrescu.
Analistul economic a declarat, pentru News.ro, că nu este exclus ca prognozele „super optimiste” ale BNR legate de o inflaţie de 3,8% să fie „spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie”.
„Cum oamenii şi-au redus drastic cumpărăturile, tot mai multe firme încep să aibă probleme cu vânzările, iar efectele se văd în accentuarea blocajului financiar şi îngheţarea investiţiilor şi a salariilor. După un an 2024 în care am avut cel mai scăzut ritm de creştere economică din ultimii 20 de ani, exceptând anul pandemiei, toate datele macroeconomice creează premizele unei adevărate stagnări economice în 2025, chiar cu pericolul unei recesiuni tehnice.
Acest lucru ar putea deveni realitate dacă consumul, principalul motor al economiei, va continua să îşi reducă turaţia”, a explicat Negrescu.
Potrivit acestuia, creşterea inflaţiei este „efectul direct” al majorării taxelor de la 1 ianuarie, al eliminării facilităţilor fiscale şi al creşterii salariului minim pe economie.
„Costurile mari cu energia, gazele, carburanţii au generat, bineînţeles, costuri mai mari în cascadă, iar efectele le simţim cu toţii. Chiar dacă politicienii se laudă că au reuşit să reducă inflaţia la 5%, realitatea este cu totul alta. Preţurile nu scad în România, ci doar îşi temperează creşterea.
Altfel spus, de la o lună la alta, preţurile sunt mai mari atât la alimente, produse nealimentare, dar mai ales la servicii, iar efectele le vedem în buzunarele noastre, în valoarea tot mai mică a banilor pe care îi câştigăm”, afirmă economistul.
Adrian Negrescu spune că inflaţia în creştere mai arată un lucru evident, şi anume că plafonările adaosului comercial nu au temperat creşterile de preţuri, ci dimpotrivă, au contribuit la creşterea preţurilor celorlalte produse.
„Din această perspectivă, cred că această măsură ar trebui eliminată pentru a da posibilitatea magazinelor să concureze cu adevărat între ele, mai ales pe segmentul produselor alimentare de bază”, a punctat Negrescu.
Acesta consideră că inflaţia de 5% din februarie reprezintă doar „o fotografie de moment” pentru că, privind în perspectivă, dincolo de perioada „patimilor financiare” de Paşte, când românii vor avea „cele mai mari preţuri la alimente din ultimii 20 de ani raportat la puterea de cumpărare”, ne aşteaptă „o creştere generalizată a preţurilor din vară, urmare a liberalizării pieţei de energie”.
„Nu este exclus ca prognozele super optimiste ale BNR legate de inflaţie (3,8%) să fie spulberate de tăvălugul scumpirilor generate de creşterea preţurilor la energie şi carburanţi, de la 1 iulie. Facturile la energie se vor dubla, practic, pentru majoritatea consumatorilor, iar creşterea accizelor la carburanţi va contribui şi ea la conturarea unui nou puseu inflaţionist”, apreciază Negrescu.
Mai mult chiar, afirmă acesta, războiul tarifelor declanşat de Donald Trump „ar putea contribui şi el la conturarea unui nou val de inflaţie la nivel mondial care, cu siguranţă”, va afecta şi România.
„În esenţă, 2025 va fi încă un an în care inflaţia se va afla în prim-plan cu efectele sale negative pentru populaţie şi firme şi pozitive pentru statul român – cu cât preţurile sunt mai mari, cu atât statul adună mai mulţi bani la buget. S-ar putea însă ca acest calcul cinic făcut de guvernanţi, că vor aduna mai mulţi bani printr-o inflaţie ridicată, să fie dat peste cap de realitatea economică, de scăderea consumului şi de intrarea unei bune părţi a economiei în zona gri, a tranzacţiilor fără plata taxelor şi a impozitelor”, a conchis Adrian Negrescu.
Economiştii au şi soluţii de criză. Mircea Coșea îi îndeamnă pe români să înceapă să pună bani deoparte, deoarece urmează vremuri grele. Profesorul a explicat la Antena 3 că în România devenit tot mai greu să faci economii, în condițiile în care mare parte din bani se duc pe mâncare și utilități, dar totuși i-a sfătuit pe oameni să amâne ce poate fi amânat sau să renunțe la micile răsfățuri ca să aibă o rezervă de bani în casă.
În același timp, Mircea Coșea i-a avertizat pe guvernanți că trebuie să facă planuri pentru „cele mai rele scenarii” și să asigure siguranța alimentară, energetică și medicală a românilor în orice situație.
Economistul Mircea Coșea a apreciat că atât în România, cât și în afara țării, viitorul economic este lipsit de previzibilitate. Astfel, el spune că trebuie să ne pregătim pentru cele mai negre scenarii.
„Sunt multe pericole în această perioadă pentru că nu știm ce se va întâmpla. Deci orice fel de bună chibzuială ca să zic așa înseamnă o bună informare despre viitor. Acum ne aflăm în situația în care nu știm ce ne așteaptă, nici din interiorul țării, nici din exteriorul țării, toate sunt lipiste de previzibilitate, deci foarte mare grijă cu ceea ce facem.
Sigur că ar trebui să avem o rezervă în casă, sigur că ar trebui să avem bani puși deoparte pentru orice ar putea interveni, începând de la o boală care ar putea să apară subit la piererea locului de muncă, se închid destul de multe întreprinderi, unități de producție, probleme care țin de educația copilului șamd”, a spus economistul.
Totuși, Mircea Coșea a arătat că este dificil să facem economii, în condițiile în care prețurile au crescut fulminant, în timp ce salariile au rămas la fel. Datele oficiale ne arată o inflație de 44% în ultimii 5 ani, iar tot ceea ce punem în coș acum ne costă mai mult: de la alimente de bază și produse de igienă, până la detergenți și îmbrăcăminte.
Dincolo de statistici, unele produse au înregistrat creșteri mari de prețuri. O monitorizare Antena 3 ne arată că unele legume aproape și-au dublat prețul, iar carnea este și ea mai scumpă cu 30%.
„Dar e foarte greu, din ce în ce mai greu ca oamenii să pună bani deoparte pentru că cea mai mare parte a bugetelor de familie se consumă azi pe mâncare și pe utilități. Ultimele date statistice arată o creștere importantă a unor prețuri la alimentele de bază și mai ales la utilități, ceea ce înseamnă că oamenii pentru a avea un trai la nvel european cheltuiesc din ce în ce mai mult.
E greu să pui bani deoparte, dar efortul trebuie făcut. Sfatul meu este să existe o reducere a cheltuielilor care în acest moment par a fi neesențiale, anumite călătorii, investiții, bunuri casnice, care mai pot fi amânate, pentru că nu știm ce ne așteaptă, sunt vremuri foarte, foarte grele care bat la ușă”, avertizează economiştii.
Mercedes-Benz oferă angajaților sume de peste 500.000 de euro. Care este condiția impusă de companie
Mircea Coșea a atras atenția că măsurile individuale luate de fiecare cetățean, trebuie dublate de măsuri luate de Guvern.
„Guvernanții trebuie să fie foarte atenți în sensul în care trebuie să pregătească țara pentru ce e mai rău. Avem nevoie de trei elemente importante: siguranță alimentară, siguranță energetică și siguranța medicală, pentru că lucrurile astea depinde foarte mult de ce se va întâmpla în următorii ani.
Toată lumea se pregătește de război, dar dacă nu va fi război oricum va fi foarte greu, ori noi depindem de importuri în mare măsură, mâncăm 70% din import, trebuie să există eforturi petru punerea în valoare a prorpiilor resurse și pregătiri pentru ce se poate întâmpla, lucruri la cer nu ne-am gândit până acum, dar care ar putea veni peste noi ca o urgie”, a conchis Mircea Coșea la Antena 3.
Deocamdată, un lucru e cert: urmează o creştere accelerată de preţuri până de Paşte. Preţurile alimentelor, conform sondajului INS, ar putea creşte cu o medie de 35%, creştere nejustificată, spun economiştii, dar cu siguranţă nu vom scăpa. Aceste majorări de preţuri se vor adăuga la cele deja mari, pentru că mai multe produse s-au scumpit în ultima perioadă, de exemplu, margarina – cu aproape 20%.