Conform Electrica, sunt companii care consuma de 5 ori mai mult decat s-a estimat prin contract.
„Sunt zone sensibile in Bucuresti, avem probleme in partea centrala a Capitalei, in zona Ghencea si in judetul Ilfov. De exemplu, in Ghencea noi nu mai putem da avize de racordare la energia electrica”, a declarat miercuri Tudor Serban, directorul tehnic de la Electrica, la un simpozion pe teme energetice.
„In aceasta vara vom avea pene dese. In aceste zone sensibile din Bucuresti, cererile de energie au crescut intre 50-100% in 2007, fata de 2006, iar in toata tara, cererile de energie au crescut cu 3-4%”, a mai spus Serban.
Cu alte cuvinte, ar trebui sa ne pregatim inca de pe acum pentru pene de curent pe timp de canicula, in conditiile in care aparatele de aer conditionat, devenite vitale „supravietuirii” la 40 de grade Celsius, sunt principalele vinovate pentru avariile de anul trecut, considera specialistii de la Electrica.
Acestia au calculat ca mare parte din consumul de curent din perioadele de canicula se datoreaza sistemelor de aer conditionat.
„Sunt companii care ne-au cerut 8 Mwh si au ajuns sa consume de 5 ori mai mult. Si asta pentru ca, dincolo de estimarile initiale privind consumul, si-au instalat sute de aparate de aer conditionat”, a afirmat Tudor Serban de la Electrica.
Specialistii avertizeaza ca in aceste conditii, instalatiile sunt in pericol. „Electrica s-a trezit cu un consum extrem de mare in unele zone din Capitala si astfel s-au creat pusee de tensiune in transformatoare, fapt ce a generat probleme in furnizare”, a explicat Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic National.
Anul trecut, recordul de consum energetic s-a inregistrat in iulie. Atunci, in doua zile consecutive, a fost depasit maximul istoric, de 959 Mwh, dublu fata de o zi normala. Iar consecintele au fost severe: 200 de avarii pe zi, mii de consumatori fara curent electric timp de mai multe ore.
La nivelul intregii tari, recordul de consum, de 7.800 MWh a fost inregistrat in 19 iulie 2007, si a fost mai mare cu 10% decat cel din perioada similara a anului 2006.
Electrica nu tine pasul cu explozia constructiilor
Anul trecut, urmare a consumului record de curent si penelor de proportii care au lasat zile in sir zone intregi din capitala fara curent electrica, Electrica a demarat o actiune de renegociere a contractelor de furnizare. O campanie care, luand in calcul avertizarile oficialilor Electrica, nu a rezolvat problema decat in mica masura.
„Motivele sunt doua. Primul si cel mai important: pentru a reconfigura toata instalatia electrica din capitala ar fi nevoie de fonduri de circa 1 miliard de euro, bani pe care nu ii avem”, a declarat Tudor Serban, directorul tehnic al Electrica.
„In plus, in timp ce noi incercam sa obligam companiile sa isi respecte cotele alocate de energie, pe de alta parte edilii locali au dat aprobari de constructii pentru sute de proiecte imobiliare, care au dat peste cap retelele. Practic, investitiile pe care le facem nu pot ajunge din urma explozia constructiilor”, a adaugat Serban.
Oficialul Electrica a explicat ca Bucurestiul ar avea nevoie de 3-4 statii electrice subterane in zonele sensibile. Pentru construirea fiecarei statii ar fi necesare pana la 10 milioane de euro. Acestea ar putea fi amplasate in cartierele Colentina, Militari, Ghencea si in centrul orasului.
Instalatiile sunt aceleasi din anii ’70-’80
Majoritatea instalatiilor electrice din Bucuresti au fost realizate in anii ’70-’80 si gradul lor de uzura este intre 60% si 80%. Incepand din 1990 si pana acum, compania a modernizat numai 50-60 de statii.
In anul 2007, Electrica detinea 450 de statii electrice proprii, din totalul de 850 de statii de 110 kV pe care le-a detinut pana la privatizarea filialelor. Astfel, in prezent, din cele 450 de statii ramase in patrimoniul Electrica, 200 apartin Electrica Muntenia Nord, 50 sunt detinute de Electrica Muntenia Sud, iar cate 100 de unitati apartin de Electrica Distributie Transilvania Nord si Electrica Distributie Transilvania Sud.
Retelele de furnizare a energiei electrice din Capitala sunt prevazute sa functioneze in regim normal pana la 1.000 MWh. Peste aceasta valoare, reteaua s-ar putea bloca, iar Electrica va trebui sa ia masuri extreme, mergand pana la decuplarea unor consumatori sau redistribuirea consumului, in asa fel incat sa permita functionarea retelei, spun specialistii.
Romania acuza lipsa de eficienta energetica
Problemele din sistemul de energie ar putea fi rezolvate doar daca firmele si persoanele fizice ar consuma mai putin, spune Aureliu Leca, presedintele onorific al Confederatiei Nationale a Patronatului Roman (CNPR), fostul director al RENEL.
In Romania, eficienta energetica, economia la curent, folosirea aparatelor din clasa „A” inca sunt simple concepte pe hartie. Ca dovada, in cazul energiei termice, conform datelor Institutului National de Statistica (INS), consumul in Romania a ajuns sa fie de 7 ori mai mare decat cel din tarile dezvoltate ale UE. Iar datele privind consumul de energie electrica nu difera prea mult. Intr-un interviu acordat DailyBusiness, Aureliu Leca explica faptul ca aceasta crestere de consum energetic are la baza o crestere economica, dar nu neaparat una sanatoasa.
„Facem mai multa productie, dar din pacate, uitam un element esential. Cu cat consumam mai multa energie, fie ea electrica, gaze sau carburanti, cu atat ne va costa mai mult in final, iar acest lucru se va resimti in cheltuielile de productie, iar apoi in profit”, a spus Leca.
„Este vorba de un lant energetic in care, la noi, din pacate, nu putem vorbi de eficienta. Romania iroseste cam o treime din resursele primare pe care le are, in contextul in care, de pilda, numai gaze naturale importam de 2 miliarde de euro in 2007. Iar acest lucru este foarte grav si cu impact puternic in dezvoltarea economica”, subliniat presedintele onorific al CNPR.
In opinia lui Leca, sistemul energetic national trebuie regandit.
„Am avut, de pilda, asta-vara, in perioada de canicula, zile intregi cu caderi de sistem. In Bucuresti, va aduceti aminte, au fost cartiere intregi fara curent din cauza consumului prea mare. La fel s-a intamplat iarna cu gazele, iar in ceea ce priveste carburantii, am ajuns sa platim acelasi pret, poate chiar mai mare, decat in tarile UE”, a mai spus Leca.