„Aurul este cel mai sigur plasament, in actuala conjunctura financiara mondiala”, a declarat, pentru DailyBusiness, Mihail Pacioianu, presedintele Asociatiei Bijutierilor din Romania.
Pe piata romaneasca, aurul s-a scumpit fata de acum doi ani cu 50%, de la 50 de lei cat era in 2006. In 2007, gramul de aur de 14 karate costa 65 de lei, iar in 2008, se vinde cu 75-80 de lei.
„In conditiile fluctuatiei puternice a monedelor, a crizei creditelor si a problemelor din piata bursiera, tot mai multi investitori, inclusiv de la noi, au ales sa investeasca in metalele pretioase, a caror valoare a crescut si va creste in continuare”, spune Pacioianu.
Expertii bancii austriece Erste se asteapta ca aurul sa treaca din nou in acest an de granita celor 1.000 de dolari (circa 642 euro) pe uncie, putand ajunge chiar si pana la 1.200 de dolari (770 euro). Marti, pe platforma electronica Nymex, uncia de aur a fost tranzactionata la 889 de dolari (571 euro).
„Consideram actuala consolidare drept o oportunitate solida de cumparare si estimam ca pretul aurului va creste din nou, pe termen mediu spre lung”, a spus Ronald-Peter Stöferle, analist al pietelor internationale de capital in cadrul Erste Bank.
„Pragul de trista faima, 1.000 $ pe uncie, ar trebui in mod clar sa fie din nou depasit in 2008, iar nivelurile pozitive sezoniere ar trebui sa sustina in continuare preturile din trimestrul al treilea si al patrulea. Consideram ca investitorii in aur se vor confrunta cu un profil oportunitati/riscuri extrem de atragator pentru 2008 si dupa aceea. Depasirea pragului de 1.200 $ este prima tinta, iar pe termen lung pretul ar putea foarte bine sa depaseasca nivelul record al tuturor timpurilor, ajustat de inflatie la 2.300 $ (1.477 euro – n.r.)”, a precizat Ronald-Peter Stöferle.
Fluctuatiile de pe pietele de capital scumpesc metalele pretioase
De unde vin insa asteptarile atat de optimiste ale analistilor cu privire la cotatia aurului?
Analistii spun ca pretul este influentat de o conjunctura economica internationala dificila, in care metalele pretioase au ajuns sa reprezinte cel mai la indemana refugiu al investitorilor, in conditiile fluctuatiilor puternice din pietele de capital.
„Dolarul traieste o perioada extrem de neagra, petrolul este deja in mainile speculantilor, investitiile in sectorul imobiliar au devenit extrem de riscante, pe fondul efectelor crizei creditelor imobiliare cu grad ridicat de risc din SUA, cerealele sunt speculate de asemenea de fondurile internationale, mizand pe cererea in crestere”, a afirmat Mihail Pacioianu, reprezentantul bijutierilor.
„In acest context, aurul, ca si argintul si platina reprezinta probabil printre putinele valori in care merita sa investesti si sa nu ai probleme ca iti pierzi banii”, a subliniat Pacioianu.
Aurul, explica analistii Erste Bank, are cateva caracteristici specifice: este atat un activ monetar, cat si o marfa, protejeaza impotriva inflatiei, actioneaza ca instrument de hedging pentru dolar, este un bun instrument pentru diversificare, deoarece sursele sale sunt limitate, si are un grad de corelare scazut cu activele din alte clase.
Acest fapt a fost subliniat si de Alan Greenspan, fostul sef al Federal Reserve, in discursul sau „Gold and Economic Freedom” (Aurul si libertatea economica): „SUA ar trebui sa isi pastreze cu mare grija rezervele de aur. Aurul inca reprezinta cea mai inalta forma de plata din lume. In timpul razboiului din 1944, Germania putea sa cumpere materiale numai cu aur. Banii de hartie, in extremis, nu vor mai fi acceptati de nimeni, in timp ce aurul va fi intotdeauna acceptat.”
Ronald-Peter Stöferle, analist al pietelor internationale de capital in cadrul Erste Bank spune ca „slabirea cronica a dolarului, criza creditelor, generata in America, si motivele de ingrijorare referitoare la majorarea puternica a inflatiei si cresterea exploziva a masei monetare au determinat investitorii sa se simta nesiguri si sa canalizeze miliarde din fondurile lor in metale pretioase”.
In plus, cresterea puternica inregistrata de cererea de bijuterii din India si Orientul Mijlociu, volumele in scadere vandute de bancile centrale si scaderea continua a productiei miniere sunt cateva aspecte raspunzatoare pentru piata aurului, enumerate de Ronald-Peter Stöferle.
Cererea pentru aur se situeaza in jur de 3.600 tone pe an, in contextul in care productia miniera anuala ajunge abia la aproape 2.450 tone, se arata intr-un studiu realizat de Erste Bank.
In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 60% din importuri, restul reprezentandu-l aurul refolosit, adica bijuteriile si vanzarile din interiorul tarii.
Comerciantii de bijuterii anunta posibile cresteri de pret
Mihail Pacioianu, presedintele Asociatiei Bijutierilor din Romania, spune ca eventuala scumpire a aurului dincolo de granita celor 1.000 de dolari pe uncie va duce la scumpirea acestui metal pe piata romaneasca si implicit a bijuteriilor.
„Suntem dependenti, din pacate, de importuri, pentru ca aurul refolosit nu poate acoperi cererea de bijuterii din piata romaneasca. In prezent, bijutierii romani vand aurul cu 75-80 de lei pe gram (20-22 euro – n.r.), dar nu este exclus ca pretul sa creasca in urmatoarea perioada, pe fondul evolutiei cotatiilor internationale”, a precizat reprezentantul bijutierilor.
Alexandra Gherman, directorul companiei Traser Gold, ce detine 14 magazine in Bucuresti, spune ca in conditiile cresterii pretului aurului, afacerile bijutierilor vor avea de suferit.
„Fata de anul trecut, am vandut deja cu 30% mai putin. Noi vindem gramul cu 68 de lei (18,5 euro – n.r.), incercand sa mentinem preturile la un nivel accesibil. Daca preturile vor creste, cumparatorii se vor orienta catre alte bijuterii”, a spus Gherman.
Pentru a rezista, bijutierii au inceput sa isi vanda in rate produsele, solutie insa nesustenabila in conditiile in care majoritatea acestor companii nu detin capacitatea financiara in a-si credita clientii.
In Romania sunt autorizate in prezent sa realizeze operatiuni cu metale si pietre pretioase circa 4.100 de societati comerciale, in care lucreaza aproximativ 11.000 de salariati.
Anual, pe piata romaneasca, se vand legal circa 15 tone de bijuterii din aur, ceea ce inseamna mai putin de 1 gram pe cap de locuitor. Potrivit datelor Federatiei Metalelor si Pietrelor Pretioase si Semipretioase Diamond-Gold, din totalul cantitatii comercializate, 10% reprezinta aur de 18 karate. In privinta provenientei metalului, aproximativ 85% dintre bijuteriile comercializate pe piata sunt din import.