Printre subiectele aflate pe agenda
reuniunii informale a ministrilor de finante din UE, programata
pentru vineri si sambata la Dublin, se vor afla viitorul uniunii
bancare, stabilitatea economica si financiara a Uniunii Europene si
optiunile de finantare pentru cresterea economica pe termen lung.
“Avem intentia sa adoptam extinderea perioadei de achitare
a imprumuturilor pentru Irlanda si Portugalia”, a afirmat . Cele
doua tari nu au mai reusit sa se imprumute de pe pietele de capital
in 2010 si, respectiv, 2011, si au solicitat pachete de asistenta
financiara iar extinderea achitarii acestor imprumuturi ar atenua
povara achitarii datoriilor.
Lisabona a anuntat ca actualul
calendar de achitare a imprumutului este ‘imposibil’ si sustine ca
merita o extindere, pe fondul masurilor dure de austeritate adoptate.
Jeroen Dijsselbloem a anuntat ca UE, BCE si FMI au propus o
extindere de sapte ani a perioadei de achitare a imprumuturilor iar
acum se discuta acest subiect.
“Sper ca vom reusi sa
finalizam un acord la reuniunea Eurogrupului de la Dublin”, a
declarat seful ministrilor de finante din zona euro, conform
Agerpres.
Ministrul portughez de externe, Paulo Portas, a
afirmat ca un astfel de acord este vital deoarece conditiile de
achitare a imprumutului sunt acum prea dure. “Este important
deoarece dupa doua ani de masuri dure de austeritate si sacrificii
impartasite de toti portughezii, daca obtinem acum, asa cum meritam,
o prelungire, va fi un luvru bun pentru tara”, a explicat oficialul
portughez.
Si premierul finlandez Jyrki Katainen a
laudat eforturile Portugaliei de reformare a economiei si a
finantelor si a apreciat ca tara merita sa fie ajutata de partenerii
sai europeni.
Portugalia indeplineste conditiile necesare
pentru a reveni pe pietele de obligatiuni in cursul acestui an 2013,
asa cum este preconizat in acordul cu UE si FMI, a declarat recent
Ricardo Espirito Santo Salgado, directorul general al Banco Espirito
Santo (BES), a doua mare banca portugheza dupa active.
Capacitatea
Portugaliei de a se finanta de pe pietele de obligatiuni anul viitor
va reprezenta factorul decisiv pentru iesirea tarii din criza, care a
provocat anul acesta cea mai severa recesiune din 1970.
In
aprilie 2011, Portugalia a devenit a treia tara din zona euro (dupa
Grecia si Irlanda) care a fost nevoita sa solicite ajutor extern.
Conform unui acord cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar
International, Portugalia a primit un pachet de sprijin in valoare de
78 miliarde de euro, dintre care 12 miliarde de euro au fost alocate
pentru sprijinirea bancilor portugheze.
Portugalia vrea sa
urmeze exemplul Irlandei si sa revina complet pe pietele
internationale de obligatiuni, pentru a se finanta fara ajutor
extern. Exista semnale ca este aproape de indeplinirea acestui
obiectiv, inregistrand costuri de creditare mai scazute.
Dublinul
s-a angajat sa reduca cheltuielile si sa majoreze taxele cel putin
pana in 2015, dupa ce a incheiat, in noiembrie 2010, un acord pentru
obtinerea unui ajutor international in valoare de 85 de miliarde de
euro din partea UE si FMI, ca urmare a exploziei bulei imobiliare din
2008, ce i-a devastat sectorul bancar. La acea data, deficitul
bugetar atinsese 32% din PIB. Irlanda a respectat disciplina bugetara
impusa de FMI si Uniunea Europeana care i-au acordat in repetate
randuri calificative pozitive pentru programul sau de redresare
economica.
Contrar Greciei si Portugaliei, alte doua tari din
zona euro aflate sub asistenta financiara, Irlanda a inregistrat din
nou crestere economica, desi fragila in continuare.
Guvernul
portughez va reduce din nou cheltuielile pentru sanatate,
educatie si securitate sociala, pentru a evita esuarea programului de
bailout dupa ce Curtea Constitutionala a respins scaderea salariilor
si pensiilor din sectorul public.
Fondul Monetar International (FMI) a
aprobat in luna ianuaria a acestu an varsarea
unei noi transe de ajutor pentru Portugalia, transa in valoare de
838,8 milioane de euro, in cadrul unui plan de salvare in valoare de
78 de miliarde de euro.
De asemenea, FMI a
anuntat in martie ca a aprobat deblocarea unei noi transe
de ajutor de 970 milioane de euro pentru Irlanda in cadrul unui
plan de salvare acordat tarii la sfarsitul anului 2010, pentru a
evita falimentul.