Europa se pregateste de cel mai negru an din ultimele doua decenii

Europa se pregateste pentru efecte de durata ale crizei financiare si transpunerea ei in economia reala, acolo unde analistii estimeaza ca cererea se va reduce, productia va scadea puternic, iar somajul va exploda.

Ultimele date prezentate de Eurostat, oficiul european de statistica, arata, de altfel, ca increderea in economia europeana a scazut pana la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, in timp ce increderea in servicii a atins cel mai mic nivel din ultimii 12 ani, de cand Eurostat a inceput sa ia in calcul acest indicator.

Consumul s-a redus, pietele imobiliare din Marea Britanie si Spania au intrat in colaps, iar marii giganti economici, de la cei din siderurgie, precum Mittal, la industria auto, in cazul Renault si Ford, au anuntat reducerea productiei, inchiderea unor fabrici si trimiterea oamenilor in somaj. In acest context, expertii internationali si politicienii estimeaza ca anul 2009 va fi extrem de dificil.

[quote=Raportul Fondului Monetar International]Economia internationala intra intr-o perioada de turbulente majore si trebuie sa faca fata socului financiar cel mai periculos cu care se confrunta pietele lumii dezvoltate, din 1930 incoace[/quote]
„Criza ar putea provoca o recesiune in Statele Unite, Franta, Italia, Germania, Japonia si, pentru ca nicio tara nu poate evita deznodamantul, Marea Britanie”, a declarat recent premierul britanic Gordon Brown.

Economia Marii Britanii s-a comprimat, de altfel, in al treilea trimestru cu 0,5% fata de trimestrul anterior, pentru prima oara din 1992, premierul Gordon Brown confirmand ca, in 2009, Marea Britanie ar putea intra in recesiune pentru prima oara in ultimii 16 ani, din cauza crizei economice mondiale.

Recesiune este cuvantul la ordinea zilei si la Paris, unde presedintele Sarkozy a recunoscut ca anul 2009 se anunta unul extrem de dificil si ca trebuie luate masuri la nivel global pentru sustinerea economiei mondiale. In Franta, cresterea economica s-a temperat cu 0,1% in al treilea trimestru, iar estimarile pentru ultimul trimestru vorbesc deja de o scadere, adica de recesiune.

In Spania, recesiunea este deja confirmata, a patra economie a zonei euro stagnand in trimestrul al treilea si urmand sa scada in ultima parte a anului. Somajul s-a accentuat deja pana la un nivel maxim in zona euro, piata imobiliara s-a prabusit, iar reprezentantii bancii centrale a Spaniei au declarat ca numarul creditelor neperformante va creste si mai mult, dupa ce in august s-au triplat pana la un nivel maxim al ultimilor zece ani.

Premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero a anuntat ca economia Spaniei ar trebui sa isi reia cresterea in a doua jumatate a lui 2009, dar ca va intra in recesiune la anul, daca aceasta va fi tendinta intregii economii mondiale.

Probleme sunt, de altfel, in aproape toate tarile UE, de la Irlanda, care a anuntat deja ca se afla in recesiune, pana la Italia, unde economia a stagnat in trimestrul al treilea, iar guvernul Berlusconi a anuntat ca pregateste un nou plan de garantare a datoriilor firmelor cu probleme, ca sa impiedice extinderea efectelor crizei financiare mondiale asupra economiei.

Criza s-a extins si in Europa Centrala si de Est, iar prima tara din UE care a avut nevoie de ajutor este Ungaria, care va primi 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala. La rand stau tarile baltice, in timp ce Romania si Bulgaria au declarat ca, pentru moment, nu au probleme, insistand pe ideea stabilitatii mediului bancar.

Criza a lovit inclusiv Elvetia, tara „neutra” a bancherilor, ministrul economiei Doris Leuthard declarand ca nu poate exclude o recesiune tehnica a economiei, ce prevede doua trimestre de descrestere economica.

Marile firme, in stare de avarie

Criza financiara s-a transformat, deja, in recesiune, dovada ca toate marile companii europene si-au luat masuri speciale, menite a evita colapsul. In conditiile in care piata constructiilor a franat puternic, industria auto se zbate luptand cu o cerere tot mai redusa, iar retailul se apropie, in cifre statistice, de datele inregistrate in urma cu 10-15 ani, masurile anuntate de grupurile multi-nationale vizeaza, in principal, o restrangere a activitatii, o reorientare a productiei catre produse mai ieftine, adaptate noilor realitati, si disponibilizari de personal.

Organizatia Internationala a Muncii a prevazut ca peste 20 milioane de locuri de munca vor disparea pana la sfarsitul anului viitor la nivel mondial si economistii estimeaza ca disponibilizarile se vor extinde in toata Europa. Uniunea Europeana a raportat in septembrie 16,71 milioane de someri, cu 32.000 mai multi decat in luna precedenta.

Furnalele gigantului producator de otel ArcelorMittal vor fi oprite temporar in mai multe tari din Europa, printre care Franta, Belgia si Germania, Vodafone, operatorul de telefonie mobila cu cele mai mari venituri la nivel mondial, a anuntat mai multe schimbari in managementul si organizarea companiei, grupul german Siemens intentioneaza sa restructureze 17.000 de locuri de munca la nivel mondial, Airbus a lansat un plan de reducere a costurilor, in valoare de 1 miliard euro, Renault, care a anuntat o scadere cu 20% a productiei in trimestrul al patrulea, a decis intrarea in somaj tehnic a mai multor uzine ale sale din Franta, pentru o saptamana sau doua, si a mai multor fabrici din strainatate.

Constructorul italian Fiat si producatorul auto german Daimler au anuntat, de asemenea, o revizuire a tintelor. Iar acestea sunt doar cateva exemple relevante privind dimensiunea crizei.

„Daca nu vrem ca aceasta recesiune sa devina o Mare Criza, fiecare euro disponibil ar trebui folosit pentru finantarea companiilor care fac investitii”, a declarat seful Fiat, Luca Cordero di Montezemolo, declaratie care sugereaza cel mai bine necesitatea unui ajutor de stat catre sectorul privat.

Autoritatile europene resping insa un astfel de demers, politica traditionala a UE fiind aceea de a respinge orice implicare a statului in economia reala, lasand libera concurenta sa regleze derapajele economice. Asta nu a impiedicat insa sa permita ajutorarea bancilor aflate in dificultate din cauza activelor toxice, contaminate de „virusul” subprime. Vor urma si alte ajutoare?

„Piata constructiilor are nevoie urgenta de ajutoare, la fel ca si industria auto. Si sectorul de retail sufera de pe urma crizei. Credem ca, pe 7 noiembrie, tarile UE vor adopta un plan de masuri ce va permite companiilor sa ia mai usor credite, sa beneficieze de o gura de oxigen care sa le determine sa reinvesteasca in economie. Fara companiile private, intreaga economie europeana intra in colaps”, a declarat analistul Audrey Childe-Freeman, de la compania de consultanta Brown Brothers Harriman.

Plan de salvare de 2.000 de miliarde de euro

In conditiile in care criza s-a transformat deja in recesiune, Bruxelles-ul pregateste un pachet de masuri de urgenta pentru a sustine economia, pachet ce va fi discutat la reuniunea din 7 noiembrie de la Bruxelles.

Planul, evaluat la 2.000 de miliarde de euro, adica de aproape patru ori mai mult decat cel american (700 de miliarde de dolari, echivalentul a 512 miliarde de euro) „va cuprinde actiuni punctuale pe termen scurt” pentru a incuraja cresterea si mentinerea locurilor de munca, a declarat presedintele Comisiei Jose Manuel Barroso. Nu se pune insa problema unui vast plan de relansare bugetara ca in Statele Unite, pe care numeroase tari membre il resping.

Printre ideile studiate se numara consolidarea mijloacelor Bancii Europene de Investitii (BEI), care a anuntat deja in septembrie un program de imprumuturi de 30 de miliarde de euro pe patru ani pentru a ajuta intreprinderile mici si mijlocii.

Bruxelles-ul analizeaza de asemenea posibilitatea de a cere Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) sa accelereze proiectele de investitii in cadrul politicii de coeziune a UE (ajutarea regiunilor defavorizate), ca si la o reorganizare a creditelor Fondului social european pentru a ajuta somerii sa isi gaseasca locuri de munca.

In paralel, comisarul european pentru industrie Günter Verheugen a sustinut ideea de imprumuturi cu dobanzi mici pentru constructorii de masini europeni care dezvolta vehicule mai putin poluante, dupa o reuniune cu reprezentantii constructorilor.

Europenii vor sa rezolve inclusiv problema agentiilor de rating (acuzate ca nu au prevenit criza) si a fondurilor speculative (vinovate de specularea petrolului si a metalelor pretioase), iar Marea Britanie si Germania cer chiar reformarea Fondului Monetar International, pentru a avea un rol de supraveghere la nivel mondial.