În 2022, nivelurile prețurilor pentru cheltuielile de consum final ale gospodăriilor diferă foarte mult în UE, arată datele Eurostat. Nivelul preţurilor în cazul cheltuielilor de consum finale ale gospodăriilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE, cel mai scăzut nivel fiind în România (58% din media UE), Bulgaria (59%) şi Polonia (62%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2022, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Irlanda (146% din media UE), Danemarca (145%) şi Luxemburg (137%),potrivit Eurostat.
Anul trecut, nivelul preţurilor pentru alcool şi tutun a fost de aproximativ 3,3 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse. Cel mai scăzut nivel a fost în Bulgaria (66% din media UE), Polonia (73%), Ungaria (78%), iar cel mai ridicat în Irlanda (216%) Finlanda (174%) şi Danemarca (138%).
Restaurantele și hotelurile s-au clasat pe locul al doilea în ceea ce privește diferența de nivel de preț, cele mai mici niveluri de preț fiind înregistrate în Bulgaria (51% din media UE), România (61%) și Ungaria (62%), iar cele mai ridicate în Danemarca (156%), Finlanda (132%) și Luxemburg (131%).
Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află restaurantele şi hotelurile, cel mai scăzut nivel a fost în Bulgaria (51% din media UE), România (61%) şi Ungaria (62%) iar cel mai ridicat în Danemarca (156%), Finlanda (132%) şi Luxemburg (131%).
Cea mai ieftină îmbrăcăminte este în Bulgaria (80% din media UE), Ungaria (83%) şi România (84%), iar cea mai scumpă în Danemarca (134%), Suedia (117%) şi Cehia (115%).
Diferenţe se înregistrează şi la alimente şi băuturi nealcoolice (variind de la 72% din media UE în România la 121% în Danemarca), echipamentele de transport personal (variind de la 87% în Polonia la 132% în Danemarca) şi produsele electronice de consum (variind de la 92% în Italia la 115% în Franţa).
Numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a crescut cu 6% în 2021, comparativ cu 2020 (după un declin semnificativ în ultimul deceniu), iar cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere s-a înregistrat în România (93 de decese la un milion de locuitori).
Comparativ cu populaţia fiecărui stat membru UE, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2021 de accidentele rutiere s-a observat în Malta (17 de decese la un milion de locuitori), Suedia (20) şi Danemarca (22), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (93 de decese la un milion de locuitori), Bulgaria (81) şi Letonia (78), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2021, numărul total al persoanelor din Uniunea Europeană care au murit în accidente rutiere s-a situat la 19.917, faţă de 18.834 în 2020. Scăderea din 2020 a fost determinată în mare parte de impactul restricţiilor impuse în timpul pandemiei asupra transportului de pasageri.
Vin date îngrijorătoare de la Eurostat. Dacă anii precedenți economia României a fost ridicată și de sectorul construcțiilor, țara noastră se află într-un declin major în acest sector, în 2023.
Conform datelor publicate marți de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), lucrările de construcții au înregistrat o scădere de 0,4% în zona euro și în Uniunea Europeană în luna aprilie, față de luna precedentă. În luna anterioară, scăderea fusese de 1,7% în zona euro și de 1,6% în UE. Slovenia, Țările de Jos și România au fost statele membre cu cea mai severă scădere în acest sector.
Printre statele membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare ale lucrărilor de construcții în aprilie s-au înregistrat în Belgia (3%), Germania (2%) și Franța (0,8%). În același timp, cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Slovenia (minus 6,6%), Țările de Jos (minus 5,3%) și România (minus 4,2%).