Expertii in economie vin cu o propunere-soc: Sa decuplam statul de la sistemul de pensii si sanatate. \”CAS-ul trebuie eliminat\”

”Acordul cu FMI este fundamental”; ”Este esential ca pensiile si salariile sa fie taiate”; ”Cresterea bazei de impozitare este o prioritate”; ”Investitiile statului ne pot salva din criza”; ”Fondurile europene reprezinta viitorul Romaniei”. Sunt doar cateva dintre teoriile economice ce au invadat spatiul public in ultimul an. Politicienii, in primul rand, dar si o parte din analistii prezenti non-stop la televiziuni, au prezentat o avalansa de solutii menite a salva bugetul de stat.

In timp ce guvernul, politicienii, analistii dezbateau cu ardoare problema acordului cu FMI si investitiile prioritare ale statului, nivelul de trai al romanilor s-a prabusit, salariile au scazut, iar pensia a devenit relativa. Prof. univ. Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie, explica aceasta situatie prin faptul ca ”Romania a continuat sa fie condusa si administrata de un sistem de stat impovarator, corupt si birocrat”.
[quote=Cristian Paun, directorul executiv al Societatii Romane de Economie]Romania a intrat pe mana unor oameni formati la scolile de gandire socialista, oameni cu vederi puternic de stanga, ascunsi sub mantia liberalismului, incapabili sa observe virtutiile sau avantajele absolute ale pietei libere, competitiei si libertatii economice[/quote]
Profesorul universitar conferentiar la Academia de Studii Economice din Bucuresti afirma ca toate guvernarile au continuat sa imparta pomeni electorale, sa gandeasca pe termen scurt si sa puna in prim plan interesul de grup si nu interesul national pe termen lung.

”S-a ajuns la o calitate precara a tuturor serviciilor publice, care ameninta siguranta fiecaruia dintre noi”, afirma Paun, pe blogul sau.

De aceeasi parere este si Bogdan Glavan, profesor universitar in economie la Universitatea Romano-Americana, membru al American Economic Association si autorul cartii „Impotriva curentului. Insemnari despre criza financiara actuala”. El afirma ca ”obsesia asta cu ‘acum’ si banii pe care guvernul nu i-ar avea in absenta acordului cu FMI e gresita, o forma insidioasa de manipulare potrivit careia am avea nevoie de statul actual mai cu seama acum, in vremuri de criza”. Glavan crede ca guvernul putea face rost de bani si fara acordul cu FMI si fara anticipata crestere a fiscalitatii.
[quote=Bogdan Glavan, prof.univ. de Economie]Este important sa intelegem de ce in prezent nimeni nu ne da bani. Pentru ca statul roman, in forma actuala, nu are de unde sa-i dea inapoi[/quote]
Desfiintarea pensiilor de stat, o solutie?

Analistii economici spun ca una dintre deciziile prioritare pe care statul ar trebui sa si-o asume o reprezinta desfiintarea sistemului public de pensii. Ei considera ca actualul sistem si-a dovedit nesustenabilitatea, iar pe viitor, statul ar putea ajunge in faliment din cauza pensiilor.

”Sistemul public de pensii trebuie desfiintat, macar pentru cei tineri – adica CAS-ul trebuie eliminat”, spune Bogdan Glavan, pe blogul sau.
[quote=Bogdan Glavan, prof.univ. de Economie]Romanii sa economiseasca pentru pensie atat cat vor si sa dispuna de economisirile lor cum vor (fie sa le incredinteze unui fond de administrare, fie sa le investeasca singuri)[/quote]
Pentru plata actualilor pensionari si a celor care urmeaza sa ajunga la varsta de pensionare sunt suficiente incasarile din TVA, considera analistul.

Afirmatiile lui Glavan sunt sustinute de un raport al Comisiei Europene, care arata ca, daca sistemul public de pensii este mentinut la parametrii actuali, Romania va ajunge in 50 de ani sa cheltuiasca jumatate din bugetul general consolidat numai pentru plata pensiilor publice.

Potrivit expertilor de la Bruxelles, pe fondul reducerii natalitatii, imbatranirii si reducerii populatiei, ponderea cheltuielilor Romaniei cu pensiile in produsul intern brut (PIB) poate ajunge la 15,8% in 2060, de la 8,4% in 2010, ceea ce ar pozitiona Romania pe locul 5 intr-un top al statelor comunitare cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile in PIB.

Pentru a preveni aceasta situatie, CE a recomandat reforme parametrice in sistemul public si dezvoltarea accelerata a sistemului de pensii private.

Educatia de stat poate fi redusa

Expertii in economie afirma ca Romania ar trebui sa renunte si la finantarea invatamantului superior. Statul ar trebui sa finanteze numai invatamantul primar si cel gimnazial, iar cei care vor studii superioare ar putea accesa un sistem de burse sustinut de stat.

Analistul Bogdan Glavan afirma ca un student la stat a ajuns sa coste de 10 ori mai mult decat unul la privat.

”La o adica, statul ar putea asigura invatamant gratuit pentru acelasi numar de studenti ca si astazi, furnizand fiecaruia in mod nemijlocit o subventie de 10 ori mai mica decat bugetul actual al invatamantului superior”, afirma Glavan.

Potrivit site-ului de analiza economica riscograma.ro cei 250.000 de studenti fara taxa (licenta, master, doctorat) au costat statul roman, anul trecut, 4.000 euro/student/an. Spre comparatie, taxa anuala la o universitate privata este de 400 de euro. Potrivit studiului, cu un miliard de euro, Romania ar putea sa trimita 25.000 de studenti la universitatile de top ale lumii.

”Nici una dintre guvernarile de pana acum nu a avut curajul unor masuri de dreapta autentice si care sa vizeze privatizarea integrala a sistemului de educatie (cel superior si cel liceal)”, afirma Cristian Paun.

De ce sa nu ne tratam, fara spaga, la un spital privat?

O alta solutie pentru reducerea cheltuielilor publice o reprezinta privatizarea de urgenta a spitalelor si serviciilor de sanatate. Analistii spun ca acestea sunt adevarate gauri negre pentru banul public, iar reformele realizate in ultimii 20 de ani nu au adus cresterea calitatii serviciilor medicale. Dimpotriva.
[quote=Bogdan Glavan, analist economic]Asistenta medicala s-a ”privatizat” deja – doar aproape nimic nu mai este gratis in spitalele publice[/quote]
”Spitalele si serviciile de sanatate ar trebui privatizate. Oamenii isi pot face propria asigurare de sanatate”, spune Glavan care considera contributia de 10% din salariu drept uriasa in comparatie cu serviciile primite.

”In prezent, cine castiga 800 de lei plateste la stat drept contributie la fondul de sanatate circa 100 de lei, adica o optime din salariul net. Cu acesti bani isi poate cumpara oricand abonament individual (mai scump decat cel oferit in grup) la o clinica privata”, afirma expertul.

Cum scapam de firmele de partid?

Potrivit analistilor, o alta mare problema a Romaniei, finantarea lucrarilor publice, in special din domeniul infrastructurii, poate fi rezolvata prin trecerea acestora in sarcina sectorului privat. Expertii spun ca statul ar trebui sa puna la dispozitia investitorilor dreptul de concesiune, iar acestia sa dezvolte investitiile pe care sa si le recupereze ulterior din taxarea utilizatorilor.
[quote=Cristian Paun, conferentiar universitar ASE] Banii sunt (in prezent – n.r.) tocati sistematic de stat pe promovarea imaginii de tara, supraborduri, pomi si panselute[/quote]
”Daca nu iesim rapid din aceasta situatie si nu incetam cu alocarea discretionara a banilor pe proiecte de partid pe care nu le vede nimeni o sa ramanem saraci lipiti pamantului, impozitati la sange de clientela politica care trebuie sa isi atinga, alaturi de cei de la putere, o anumita cota de profit”, afirma Cristian Paun.

Bogdan Glavan afirma ca in ultimii 5 ani „statul a cheltuit 10% din PIB pentru constructia de drumuri (le-ati vazut?), adica exact deficitul bugetar din acest an”.

”Cu acesti bani se construiau 4 Burj Dubai sau Palm Jumeirah + Burj Dubai. Ca fapt divers, stiati ca volumul de excavatii pentru autostrada Brasov – Cluj – Bors este de circa 90 de milioane metri cubi, adica exact cat nisip a fost turnat in ocean pentru Palm Jumeirah? Si ca ar fi necesare 7 milioane tone de asfalt, adica exact cata roca s-a turnat la Palm Jumeirah?”, afirma analistul.

Potrivit lui Glavan, statul ar trebui sa renunte chiar si la o parte din Politie si Jandarmerie, pentru ca ar fi mai ieftin si mai eficient sa angajeze firme private de securitate.

”Politia si Jandarmeria consuma anual peste 6 miliarde de lei, adica 1,5 miliarde de euro. Aceasta cifra reprezinta de 70 de ori cifra de afaceri a BGS, care are 3000 de angajati. Faceti un calcul simplu si vedeti cati agenti de securitate ne-am putea permite cu acesti bani (tineti cont si de faptul ca BGS are profit si ca o parte din clientii companiei sunt institutii publice, cu dare de mana)”, mai afirma profesorul universitar.