Creșterea a fost predominant determinată de consum, însă și investițiile și-au menținut recenta ascensiune. Creșterea veniturilor reale, potențată de inflația coborâtă și de o scădere treptată a șomajului, va impulsiona consumul pe parcursul ultimelor luni din 2015 și în 2016. În plus, reducerile de taxe au potențialul de a consolida și mai mult veniturile disponibile.
„Per ansamblu, ne așteptăm ca PIB-ul să crească cu 3,5% în 2015 – peste estimarea EEF de 3,1% din iunie 2015. Aceasta ne așteptăm să fie fi urmată de o creștere și mai mare, de 3.7%, în 2016, ca urmare a cererii interne puternice și a îmbunătățirii balanței nete a exporturilor”, estimeaza specialistii EY Romania.
Ei adauga ca, ulterior, ritmul va încetini, dar se va stabiliza la o medie de aproximativ 3% pe an între 2017 și 2019.
„Consumul intern continuă direcția ascendentă conturată la începutul anului și rămâne și pe sfârșit de an principalul motor de creștere în România, alimentat de nivelul foarte scăzut al inflației, și de recenta relaxare fiscală. Spre deosebire de cele mai multe țări din Zona Euro, România se bucură de o rată scăzută a șomajului și de o creștere economică susținută. Pentru a exploata la maxim aceste avantaje, sunt însă necesare eforturi semnificative pentru a crește competitivitatea economiei românești, prin reformarea pieței muncii și îmbunătățirea mediului de afaceri„, explică Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.
Zona
Euro traversează o perioadă favorabilă, beneficiind de pe urma prețurilor mai
mici la energie, a unei rate de schimb mai competitive și a existenței unei
cereri puternice de consum în Statele Unite și Marea Britanie, conform ediției
din octombrie 2015 a EY Eurozone Forecast
(EEF). De asemenea, odată cu îmbunătățirea nivelului de încredere în mediul
de afaceri, cheltuielile cu investițiile vor prinde avânt în 2016, determinând
o creștere a PIB-ului de la 1,6% în acest an la 1,8% în 2016.
Consumul
rămâne un factor cheie pentru revenirea Zonei Euro în al doilea semestru al
anului 2015. Prețurile mai mici la petrol continuă să reprezinte un stimulent
pentru îmbunătățirea veniturilor gospodăriilor, în vreme ce percepția oamenilor
privind perspectivele de pe piața muncii începe să se îmbunătățească.
Conform EEF, este estimată o creștere a
cheltuielilor de consum cu 1,7% în 2015, cea mai mare din 2007 încoace. Cu
toate acestea, odată cu revenirea pe creștere a prețurilor la energie, ritmul
de creștere al cheltuielilor de consum este așteptat să se stabilizeze la 1,4%
în 2016 și la o medie de 1,3% între 2017 și 2019.
Riscurile
sistemice cu care se confruntă Zona Euro – criză fiscală larg răspândită și
deflația – se estompează, în vreme ce recentul acord încheiat între Zona Euro
și Grecia indică o intenție reînnoită pentru atingerea unui compromis de ambele
părți.
După
incertitudinile din timpul acestei veri, Zona Euro se așază pe o traiectorie de
creștere lentă, dar constantă. Factorii interni și externi s-au aliniat astfel pentru
a susține revenirea în forță a Zonei Euro în 2015 și 2016. Încetinirea creșterii
pe piețele emergente este un motiv de îngrijorare, dar aceasta este
contrabalansată de consolidarea piețelor de export din Statele Unite și Marea
Britanie.
În același timp, odată cu trecerea a ceea ce a fost mai rău din
perioada austerității fiscale, politicile fiscale vor îngreuna tot mai puțin
creșterea economică.
Cu
toate acestea, în următorii câțiva ani, șomajul va rămâne o problemă majoră. Estimările
indică o scădere constantă a ratei șomajului, dar aceasta nu va ajunge sub 10%
până în 2019. Companiile care își desfășoară activitatea în Europa vor fi
nevoite să se adapteze la această „nouă stare de normalitate” a creșterii
economice lente și constante pe întreg cuprinsul Zonei Euro.
Un euro mai slab – o
binevenită gură de oxigen pentru firmele din Zona Euro
Exporturile
Zonei Euro au înregistrat cea mai mare rată de creștere anuală din ultimii
patru ani în trimestrul al doilea al anului 2015, beneficiind atât de pe urma
unei monede unice europene mai slabe, cât și de pe urma unui ritm mai mare de
creștere în Statele Unite și Marea Britanie.
EEF estimează o
creștere de 4,8 % a exporturilor în acest an, încetinind ritmul de creștere la
4% în 2016, apoi la 3,6% în 2017 și la o medie de 3,4% între 2017 și 2019, pe
măsură ce creșterea din economiile avansate se temperează. În plus,
previziunile privind creșterea exporturilor sunt supuse unui risc mai mare din
cauza nesiguranței privind creșterea economică din China și a recentelor
turbulențe de pe piețele financiare.
Constrângerile fiscale
nu vor dispărea ușor
Odată
ce economia Zonei Euro a intrat pe un curs de revenire, acoperirea deficitelor
bugetare se va realiza în mare parte prin creșterea veniturilor din taxe. Însă,
dată fiind extinderea poverii datoriei publice a Zonei Euro din anii crizei,
EEF se așteaptă ca nivelul cheltuielilor guvernamentale să rămână limitate pe o
perioadă de timp. EEF estimează astfel doar creșteri modeste ale cheltuielilor
guvernamentale curente, care se vor situa în jurul de 1% în perioada 2015-2019.