Facilitatile acordate OMV la cumpararea Petrom ar putea fi anchetate de UE

OMV si statul roman sunt angrenati intr-o disputa cu privire la nivelul corect al taxei de exploatare (redeventa) pe care Petrom o plateste anual catre stat.

Conform contractului de privatizare, Petrom plateste anual, pana in 2014, o taxa de exploatare (redeventa – n.r.) fixa in valoare de 5,6 euro pe tona de petrol extrasa din zacamintele din Romania. Deoarece din 2004, anul privatizarii, si pana in prezent pretul petrolului a crescut de circa trei ori, autoritatile romane considera ca nivelul redeventei trebuie acum crescut pana la 10 euro pe tona de petrol.

Pe de alta parte, oficialii Petrom au replicat ca majorarea redeventei nu este posibila, deoarece ar incalca legea de privatizare, unde se specifica mentinerea redeventei la cota actuala timp de 10 ani, pana in 2014.

In prezent, Petrom plateste circa 347 milioane de lei pe an (circa 103 mil. euro), iar eventuala majorare ar putea duce taxele datorate de companie statului la 666 milioane de lei (198 mil. euro) pe an, a estimat recent Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

Parlamentul a demarat deja procesul decizional pentru marirea redeventei. Marti, Comisia Economica din Senat a votat majorarea taxei la 10 euro pe tona de petrol, iar propunerea va fi supusa analizei plenului Senatului in termen de trei saptamani.

Miza conflictului, in afara de suma suplimentara de aproape 100 mil. euro pe care Petrom ar urma sa o plateasca anual, consta in posibila activare a clauzei de concurenta din partea Uniunii Europene in cazul Petrom, la fel ca in cazul privatizarii Automobile Craiova.

„Daca nu majoram redeventa, ne putem trezi, ca in cazul Automobile Craiova, cu o ancheta a Comisiei Europene pe concurenta. Si asta pentru ca, mentinand nivelul redeventei la 5,6 euro, practic statul roman ofera un ajutor companiei Petrom, fapt anti-concurential”, a declarat pentru DailyBusiness Valentin Dinescu, presedintele Comisiei Economice din Senat.

Riscul intr-o astfel de situatie ar fi ca statul sa fie obligat sa renegocieze contractul de privatizare cu OMV si sa anuleze masura de mentinere fixa a redeventei si, eventual, alte facilitati care ar putea fi considerate de catre Uniunea Europeana drept ajutor de stat.

Potrivit lui Dinescu, chiar daca statul roman a emis o lege prin care mentine redeventa la acelasi nivel timp de 10 ani, contractul de privatizare poate fi schimbat.

„Legile sunt facute ca sa reglementeze o situatie de fapt. Daca acea situatie se modifica fundamental, ca in cazul pretului petrolului, care a crescut de la 30 dolari la aproape 90 de dolari in aceste zile, se poate invoca modificarea contextului care trebuie reglementat si modificata astfel legea de privatizare a Petrom”, a explicat Dinescu.

Bogdan Gabudeanu, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), nu crede insa ca redeventa Petrom ar putea fi schimbata. El a explicat anterior, intr-o conferinta de presa, ca redeventele platite de Petrom nu vor fi majorate invocand legea speciala de privatizare.

Potrivit articolului 15 din Legea nr. 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului Petrom SA Bucuresti, alineatul (1), „pe o perioada de 10 ani de la data finalizarii vor fi mentinute nivelul procentual, baza si modalitatea de calcul al redeventelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune incheiate de aceasta, aplicabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi”.

Mai mult, a precizat Gabudeanu, redeventele nu vor fi majorate nici pentru ceilalti titulari de acorduri petroliere de explorare si exploatare, respectiv Romgaz si alte 13 companii care au luat in concesiune zacaminte de petrol si gaze abandonate de Petrom si Romgaz, in baza alineatului 2 al aceluiasi articol din Legea 555/2004. Potrivit acestui alineat, „pana la data de 31 decembrie 2014, prevederile alin. (1) se aplica, la cerere, tuturor titularilor de acorduri individuale de concesiune in domeniul explorarii si exploatarii zacamintelor de petrol si gaze naturale, incheiate cu ANRM”.

Firmele care au incheiat acorduri petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare cu ANRM, altele decat Petrom si Romgaz, pentru a lua in concesiune zacaminte abandonate de cele doua companii, sunt: Amromco Energy, Mihoc Oil, SC Foraj Sonde SA Videle, „Carpathian Energy” Companie Petroliera, Transion Oil & Gaz, Foradex, Toreador Resources, Algoritm, Forex Oil, Pannonian Energy, Rompetrol, Regal Petroleum si Amro Gold Oil.

Clauza de concurenta, veriga slaba in contractul Petrom

Analistii economici spun ca modificarea legii Petrom poate fi realizata, in conditiile in care statul roman invoca tocmai clauza de concurenta. Iar exemplele privind astfel de situatii sunt multiple, analistul Radu Limpede amintind cazul uriasului zacamant Kasagan, din Kazahstan, in care guvernul kazah a modificat termenii contractului de exploatare cu concernul italian Eni.

„Kazahstanul si Rusia au practicat astfel de modificari contractuale, invocand schimbarea conditiilor de piata. In cazul Kasagan, italienii care conduc concernul ce va exploata cel mai mare zacamant de petrol descoperit in ultimii 30 de ani in intreaga lume au fost nevoiti sa accepte noile conditii ale statului kazah, pentru a putea continua afacerea”, a explicat Limpede.

El spune ca exemplul s-ar putea repeta si in cazul Petrom, nivelul redeventei urmand sa fie modificat cu siguranta, in urma negocierilor.

„Nu statul roman va impune nivelul redeventei. Asta e absolut sigur. OMV va accepta in cele din urma negocierile si se va ajunge la un nivel in concordanta cu noile realitati de pe piata petrolului”, a estimat analistul.

Un alt analist economic, Ilie Serbanescu este insa sceptic ca statul roman va putea sa faca ceva in privinta redeventelor.

„Contractul e batut in cuie. Legea Petrom a fost votata in perioada in care Europa era cu ochii pe noi. Au inchis ochii la capitolul asta si au acceptat tacit prevederea cu redeventa, pentru ca Petromul a fost dat aproape pe gratis si multi au avut de castigat. Era clar inca de pe atunci ca se incalca clauza de concurenta in momentul in care stabileai nivelul redeventei la acelasi pret, timp de 10 ani. Nu vad de ce acum ar avea interes sa se implice si sa sanctioneze aceasta prevedere”, a spus Serbanescu.

Precedentul „Automobile Craiova”

Membrii Comisiei economice din Senat nu sunt siguri ca amendamentul propus de ei va trece de plen, dar cel putin va ridica un semn de intrebare privind situatia in care se afla Petrom.

„Practic, in acest moment, Petrom exploateaza zacamintele de petrol la un pret mai mic decat ceilalti concurenti din piata. Asta inseamna in mod clar un avantaj creat de statul roman. In plus, recent s-au majorat redeventele la alte zacaminte, dar nu si la petrol. Daca la ceilalti s-au majorat, trebuie sa se poata si la Petrom”, a declarat senatorul Valentin Dinescu.

„La fel vedem ca se intampla in cazul Automobile Dacia, in cazul stergerii datoriilor de 800 milioane de euro, pe care Daewoo Romania, preluata la pachet de Ford odata cu Automobile Craiova, le avea catre statul roman. Si americanii au primit facilitati si sunt suspectati acum ca au primit ajutoare de stat, fapt ce incalca legile europene ale concurentei”, a declarat presedintele Comisiei economice din Senat.

Dincolo de demersul din Senat, Guvernul a stabilit recent ca redeventele Petrom si Romgaz, ce reprezinta peste 90% din total, nu vor fi modificate.

Acordurile care vor fi renegociate sunt doar cele din domeniul inmagazinarii gazelor naturale, transportului de petrol, activitatilor miniere si exploatatiei apelor minerale.

Potrivit actului normativ, taxa anuala pentru activitatea de prospectiune va creste de la 2,5 lei pe kilometru patrat la 250 de lei/kmp, iar taxa anuala pentru activitatea de exploatare se va majora de la 10 lei/kmp la 1.000 de lei pe kmp. Aceasta urmeaza sa se dubleze dupa doi ani si sa creasca de cinci ori dupa patru ani.

In ce priveste redeventa miniera cuvenita bugetului de stat, aceasta va creste la 4%, fata de 2% cat este in prezent, pentru carbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pamanturi rare si disperse, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale si gazele care le insotesc, gaze necombustibile, namoluri si turbe terapeutice. De asemenea, aceasta va creste de la 6% la 10% pentru substante nemetalifere si roci utile, cu exceptia rocilor ornamentale si pietrelor pretioase si semipretioase, la care cota este de 15%.

Conform deciziei Guvernului, redeventa cuvenita bugetului de stat pentru ape minerale se stabileste la sursa, in echivalentul minim in lei a 4 euro pe 1.000 de litri fata de 2 euro pe 1.000 de litri, la cursul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Estimarile arata ca in urmatorii patru ani, veniturile bugetare provenite din taxe si redevente miniere si petroliere vor creste cu 1.000 milioane de lei.

Petrom ridica problema incalcarii contractului de privatizare

Propunerea de majorare a revedentelor pentru petrol si gaze a comisiei economice din Senat ii ingrijoreaza pe cei de la Petrom, care spera ca Senatul nu va lua o decizie in acest sens.

„O eventuala decizie luata pe baza acestei recomandari ar incalca prevederile contractului de privatizare, contract ratificat printr-o lege aprobata de Parlamentul Romaniei. Deocamdata nu am luat nici o hotarare, asteptam decizia finala si avem convingerea ca autoritatile vor analiza toate implicatiile adoptarii recomandarilor Comisiei economice, industrii si servicii din Senatul Romaniei”, a declarat Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom.

Petrom nu a precizat care vor fi pasii pe care ii va urma, daca totusi Parlamentul ar vota o majorare a redeventei.

Majorarea redeventei ar putea creste preturile la pompa

Majorarea redeventei anuale, platita de Petrom, de la 5,6 euro la 10 euro pe tona, ar influenta serios cifra de afaceri a companiei, care s-ar putea folosi de pret pentru a limita eventualele pierderi, estimeaza analistii economici.

„Companiile petroliere s-au obisnuit sa mareasca preturile la orice oportunitate. Creste cu 3 euro pretul petrolului, majoreaza si ei pretul carburantilor. De aici, ca intr-un carusel, cresc aproape toate preturile din economie, iar efectul este unul inflationist”, spune analistul Ilie Serbanescu.

In timp ce Petrom evita orice discutie pe aceasta tema, presedintele Comisiei Economice din Senat este sigur insa ca societatea nu ar avea motiv sa mareasca preturile si asta pentru ca tarifele la benzina si motorina sunt decise de pretul brut, la care se adauga accizele.

„Nu cred ca ar avea motive sa majorere preturile pentru ca si asa redeventa este cu mult sub nivelul cresterii pretului barilului de petrol”, spune Valentin Dinescu.

Analistul economic Radu Limpede este sigur insa ca o eventuala majorare a redeventei Petrom va avea consecinte puternice atat pentru companie cat si pentru economia romaneasca.

„Din pacate, economia romaneasca este inca sensibila la astfel de situatii si orice decizie in genul majorarii de preturi la energie poate determina un adevarat val de scumpiri. Producatorii din diverse domenii nu vor ezita sa invoce majorarea costurilor si astfel sa profite de oportunitatea de a creste preturile, cu speranta ca vor scoate un profit mai mare. Efectul poate fi insa unul pervers, putand determina o scadere a consumului, deci pierderi pentru cei care cresc preturile”, a explicat Limpede.