Factura unui an de criza: Pe ce a cheltuit Guvernul cei 33 mld. euro imprumutati?

In luna mai 2009, Romania incasa prima transa, de 4,9 miliarde de euro, din imprumutul de la FMI de 12,95 mld.euro. Guvernul anunta atunci ca banii vor merge la Banca Nationala si vor fi pastrati ca o ”centura de siguranta” in vremuri de criza. La un an distanta, centura de siguranta s-a devenit de fapt o adevarata centura de salvare. Mai mult chiar, statul a mai avut nevoie de inca una, dovada ca pe langa banii de la FMI, Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii si Banca Mondiala, a mai imprumutat inca 21 de miliarde de euro de la bancile romanesti.

Potrivit datelor oficiale, din luna mai 2009 si pana in prezent, in Romania au intrat 12,5 miliarde de euro din imprumuturile externe, din care 9,16 miliarde de euro de la FMI. Prima transa a ajuns in rezerva BNR. A fost prima si ultima. Restul transelor au fost impartite intre conturile Finantelor si Banca Nationala. Ministerul Finantelor a mai incasat, tot in acest interval, inca 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeana.

Pe fondul scaderii puternice a incasarilor din taxe si impozite si cresterii cheltuielilor, statul a mai imprumutat anul trecut de la bancile locale 64,7 miliarde de lei (aprox. 15,4 mld.euro). La aceasta suma s-au adaugat, in acest an, cel putin pana in prezent, alti 18,6 miliarde de lei, adica aproximativ 4,4 miliarde de euro. In plus, Finantele au lansat si o emisiune de eurobonduri de 1 miliard de euro.

Totalul? 33,3 miliarde de euro in 12 luni. Pe ce s-au dus banii? Potrivit datelor Ministerul Finantelor, statul a cheltuit anul trecut pe investitii 35,2 miliarde de lei, adica 7% din PIB. In primul trimestru din acest an, investitiile au fost de 4,3 mld.lei. Un calcul simplu arata ca Guvernul a alocat pentru investitii numai 39,5 miliarde de lei, adica 9,4 miliarde de euro.

Dincolo de discutiile privind calitatea investitiilor si efectul acestora in economie, ramane intrebarea ce a facut cu restul banilor, adica aproape 24 de miliarde de euro?

Ne-am imprumutat pentru salarii si pensii

”Dincolo de pseudo-investitii, banii s-au dus pe salarii, pensii si cheltuieli materiale”, spune consultantul economic Bogdan Baltazar. ”In conditiile scaderii veniturilor, imprumutul a devenit vital pentru functionarea sistemului”, a afirmat acesta.

In prezent, cheltuielile salariale reprezinta 27% din buget, iar cele sociale peste 35%. Potrivit datelor statistice, cheltuielile cu salariile, pensiile si asistenta sociala din 2009 si pana in prezent au depasit 39 de miliarde de euro.

Anul trecut, cheltuielile cu personalul au fost de 47,1 miliarde de lei (aprox. 11,2 mld.euro), iar in 2010, bugetul prevede cheltuieli de 45,7 miliarde de lei (10,8 mld.euro). Astfel, din 2009 si pana la aceasta data, statul a cheltuit pe salarii in jur de 14 miliarde de euro. Un alt calcul arata ca cheltuielile cu pensiile au fost, din 2009 si pana in prezent, de 11,8 miliarde de euro.

”Puneti la cheltuielile cu salariile si pensiile si cele cu imprumuturile si dobanzile si veti vedea exact unde s-au dus banii imprumutati”, spune analistul Cristian Dinulescu.

”Atata timp cat incasarile au scazut, era normal ca Guvernul sa caute cu disperare bani, iar piata locala le-a oferit imprumuturile necesare. Problema e ca, de acum incolo, nu va mai fi asa usor sa se imprumute, pentru ca bancile vor randamente mai bune, dovada ca la ultima licitatie, statul a refuzat toate ofertele de imprumut”, a declarat analistul.

Ce va urma de acum incolo? Seful FMI, Jeffrey Franks, s-a declarat luni destul de optimist, estimand ca masurile de reforma anuntate de Guvern, ce vizeaza reducerea salariilor, pensiilor si celorlalte cheltuieli sociale, vor reechilibra cat de cat bugetul.

Asta in conditiile in care estimeaza ca, din a doua parte a anului, economia isi va reveni, iar incasarile bugetare vor creste. Va insemna asta ca statul isi va reduce apetitul pentru credite? Traian Basescu a declarat ca, daca nu s-ar fi redus salariile si pensiile, s-ar fi ajuns la un nou imprumut extern. Cert este ca, in prezent, Finantele isi propun noi imprumuturi.

Luni a fost lansata o emisiune de certificate de 6 luni, in valoare de 500 mil.lei, iar pe 13 mai ar urma sa incerce sa ia din piata 900 mil.lei, printr-o emisiune pe trei ani. Ultima emisiune din mai ar urma sa aiba loc pe 20 mai, cand Finantele vor sa atraga 700 milioane lei prin obligatiuni cu maturitate la 10 ani, la o rata a cuponului de 6,75%. In total, Ministerul Finantelor Publice va emite in luna mai certificate de trezorerie cu discont si obligatiuni de tip benchmark in valoare totala de 4,5 mld. lei, in vederea refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetar.

MFP a anuntat anterior ca vrea sa atraga din piata locala intre 11 si 13 miliarde lei, in al doilea trimestru al acestui an.

Dincolo de reducerea salariilor si pensiilor, vor fi luate si alte masuri de reducere a cheltuielilor publice? Datele Finantelor arata o alta realitate. La capitolul cheltuieli materiale, ce includ achizitii de masini, birotica etc., institutiile publice au cheltuit echivalentul a 100 de milioane de euro in primele 4 luni si si-au bugetat achizitii de alte 24 milioane de euro pana la finele acestui an, conform Mediafax.

Achizitiile includ autoturisme, laptopuri, computere, telefoane mobile, aparate de aer conditionat, fotocopiatoare, imprimante laser color etc. Valoarea contractelor de achizitie este dubla fata de 2007, cand s-au cheltuit 50 milioane de euro.