Fermierii risca sa piarda 100 mil. euro din cauza scandalului din agricultura

Romania ar urma sa primeasca anul acesta, de la Comisia Europeana, fonduri nerambursabile in valoare de 440 milioane euro. Daca organismul european constata neindeplinirea conditiilor impuse pentru acordarea acestei finantari, Romania poate fi penalizata cu 25% din suma, pierzand astfel peste 100 milioane de euro.

Fondurile sunt destinate fermierilor drept subventii pentru fiecare hectar cultivat in acest an, in medie cam 50 de euro/ha, conform estimarilor autoritatilor.

In cazul in care Comisia Europeana va retrage fondurile, din cauza proastei administrari de care da dovada statul roman, multi dintre fermieri ar putea ajunge in stare de faliment, in conditiile in care isi programasera o parte din cheltuieli pe baza fondurilor europene.

APIA a intocmit luni, in regim de urgenta, un nou plan de masuri menit a salva cele peste 100 milioane de euro pe care Comisia Europeana ameninta ca le va retrage din Romania.

Intarzieri la modulele de software

Dan Gherghelas, directorul general APIA, a declarat ca pana la 30 noiembrie, toate avizele si detaliile contractuale vor fi realizate.

„Exista o serie de intarzieri in programul APIA, in special cele legate de modulele care urmau sa fie predate inca de pe data de 8 august, de catre furnizorul de software, insa intarzierile vor fi recuperate in timp util”, spune Gherghelas. Solutia IT este absolut necesara pentru evaluarea si gestionarea subventiilor acordate pentru cele 9,2 milioane de hectare de culturi.

„Obiectivul nostru este ca pana in decembrie sa fim apti de a efectua platile directe pe suprafata, pentru fermieri. Speram ca pana pe 12 octombrie sa incheiem controalele in teritoriu, pana pe 19 octombrie sa transmitem notificarile catre fermieri, inclusiv pentru supradeclarari, iar pana pe 15 noiembrie sa avem o situatie exacta a agriculturii”, a mai spus Gherghelas.

Romania primeste fonduri europene de 440 milioane de euro pentru acordarea platilor directe la hectar in 2007, iar APIA este institutia responsabila cu gestionarea acestor fonduri.

APIA a primit, la inceputul lunii septembrie, o misiune de audit a Comisiei Europene. In functie de rezultatul auditului, CE va decide, pe 10 octombrie, daca aplica sau nu o reducere cu 25% a fondurilor europene destinate platilor directe la hectar.

Avertismente tot mai virulente din partea CE

Nemultumirile europenilor fata de modul in care este gestionata reforma agricola din Romania dateaza de cateva luni bune. Dupa ce, odata cu aderarea la UE, Romania s-a angajat sa respecte planul comunitar de reforme, acestea au intarziat, spun analistii economici, citati de DailyBusiness.

Nemultumirile CE au fost reiterate in weekend, cand Joseph Daul, presedintele grupului parlamentar PPE-DE din Parlamentul European, a declarat, la Timisoara, ca exista riscul activarii clauzei de salvgardare in agricultura, pentru Romania, din cauza „derapajelor” din sistemul de plati.

El a atras atentia guvernului de la Bucuresti ca nu face nimic pentru a preveni acesta situatie si nici macar nu raspunde intrebarilor adresate de comisia europeana pentru agricultura.

„Romania are niste probleme in ceea ce priveste cheltuirea fondurilor alocate pentru agricultura si in ceea ce priveste calitatea sistemului de identificare a parcelelor. Daca nu sunt luate masuri adecvate, Comisia ar putea sa activeze clauza de salvgardare in acest domeniu”, a declarat Joseph Daul. El a spus ca agricultorii romani ar putea pierde 25% din fondurile europene, din simplul motiv ca autoritatile nu-si fac datoria asa cum s-ar cuveni.

„Nu este o amenintare, ci o avertizare, ca exista riscul activarii clauzei de salvgardare in agricultura, atat timp cat fondurile europene nu ajung unde trebuie”, a mai spus Daul.

Miza reformei din agricultura este insa una cu mult mai mare decat cele 100 milioane de euro ce ar putea fi pierdute in aceasta toamna.

12 miliarde de euro, in pericol

„Pe cele doua componente, subventii pentru agricultura si dezvoltare rurala, Romania va primi de la Uniunea Europeana, in perioada 2007-2013 fonduri in valoare de peste 12 miliarde de euro. Le-ar putea primi, mai bine spus, pentru ca daca incepem cu stangul aceasta reforma, asa cum se intampla acum, fondurile ar putea fi diminuate”, a declarat analistul economic Daniel Vlad.

Un alt analist economic, Cristian Dinulescu spune ca, dincolo de pierderea banilor, activarea clauzei de salvgardare ar putea determina o reactie in lant a autoritatilor europene.

„Clauza de salvgardare pe agricultura ar putea fi urmata de cea pe justitie. Iar odata pornit, valul de sanctiuni la adresa Romaniei ar putea sa continue, avand in vedere opiniile nu prea bune ale parlamentarilor europeni fata de prezenta Romaniei in UE si fondurilor structurale despre care ei cred ca se vor topi in marea de coruptie din Romania”, a mai spus Dinulescu.

Consecintele extrem de grave ale activarii clauzei de salvgardare au determinat Opozitia sa lanseze un serios semnal de alarma.

Emil Boc, presedintele PD, a apreciat, luni, ca Romania risca sa ajunga codasa UE din cauza performantelor slabe ale actualului Guvern, intrucat exista pericolul activarii clauzelor pe justitie si agricultura. „Nu ne dorim activarea clauzei pe agricultura, dar in aceste saptamani s-ar putea sa se ia aceasta decizie”, a spus Boc, aratand ca, in coonsecinta, tara noastra va pierde fonduri in valoare de 110 milioane de euro. „Sa nu ne miram ca vom ajunge codasa UE”, a conchis liderul PD.

Fermierii raporteaza suprafete mai mari ca sa incaseze bani mai multi

Reforma din agricultura se dovedeste a fi cea mai mare problema a Romaniei, in raport cu autoritatile europene, estimeaza analistii. Raportarile false privind suprafetele cultivate si desele cazuri de fraudari ale fondurilor europene, au adus o unda serioasa de scepticism cu privire la sansele ca sectorul agricol romaneasc sa poata fi adus la standardele UE.

„Sunt cateva sute de mii de producatori agricoli care au cerut subventii pentru peste 9,2 milioane de hectare. Dintre ei, multi au facut-o nerespectand legislatia in vigoare, raportand terenuri inexistente si culturi fantoma”, spune analistul Daniel Vlad.

El prezinta exemplul judetului Mures, unde au fost descoperite peste 5.000 de cazuri de supradeclarari (estimari de suprafete mai mari decat cele existente – n.r.), din peste 35.800 de cereri depuse de fermeri.

„Fermierii romani vor continua sa faca astfel de supradeclarari, atata timp cat legea nu prevede sanctiuni grave. Cel mult pot pierde subventia, dar macar au sansa de a-i pacali pe evaluatori si astfel sa obtina mai multi bani”, explica analistul Cristian Dinulescu.

Ce sanctiuni sufera fermierii care raporteaza suprafete mai mari decat cele detinute, pentru incasa astfel sume necuvenite din fondurile europene? „Conform legii, sanctiunile in cazul raportarilor false pot fi de la reduceri la plata de 5% din suma, bineinteles penalizarile de 1% pe zi daca a intarziat sa-si depuna cererea, pana la reducere de la plata pana la 5 ani sau reducere totala de la plata”, a declarat Radu Ungureanu, directorul sucursalei Mures a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Suma provenita din fondurile nerambursabile va trebui distribuita proprietarilor a peste 9 milioane hectare de teren cultivat. „Cele 440 milioane de euro acordate de UE pentru Romania vor fi impartiti in functie de suprafata de pamint muncita efectiv. Avind in vedere ca pina acum au fost inregistrate in Registrul Fermelor 9,2 milioane de hectare eligibile, se poate spune ca pentru fiecare hectar se vor acorda in medie 50 de euro”, a spus Dan Gherghelas, directorul general APIA.

Pentru a beneficia de plata directa la hectar, fermierul trebuie sa indeplineasca insa o serie de conditii. Astfel, el trebuie sa dispuna de o suprafata de teren agricol de cel putin un hectar, care sa fie inscrisa in Registrul Fermelor. De asemenea, parcelele agricole nu sunt eligibile daca au o suprafata mai mica de 0,3 hectare. Totusi, sunt acceptate parcele mai mici, respectiv de cel putin 0,1 hectare, pentru vii, culturi de hamei sau livezi.

O alta conditie de acordare a sprijinului financiar se refera la respectarea bunelor conditii agricole si de mediu. Potrivit acestor norme, pe timpul iernii, terenul agricol trebuie sa fie acoperit de culturi de toamna. Fermierul nu trebuie sa cultive floarea-soarelui pe aceeasi suprafata, mai mult de doi ani consecutiv. Mai mult, arderea miristilor si a resturilor vegetale este permisa doar cu acordul autoritatiilor pentru protectia mediului.

Remes: Problemele vor fi rezolvate

Dincolo de problemele din agricultura si avertismentele europene, Decebal Traian Remes, ministrul Agriculturii, este sigur ca problemele vor fi rezolvate, iar activarea clauzei de salvgardare nu va fi necesara.

„O delegatie a Ministerului Agriculturii va discuta la Bruxelles, marti si miercuri, despre situatia Agentiei de Plati. Eu sunt optimist si nu cred ca se va pune problema activarii clauzei de salvgardare. Exista ramaneri in urma, dar vom reusi sa ne incadram intr-un calendar pe care l-am stabilit. Vom finaliza in noiembrie sistemul de autorizare a platilor. Platile efective vor incepe in decembrie”, a declarat Remes.

Principalele obstacole care au intarziat calendarul stabilit pentru functionarea APIA erau de natura tehnica, presupuneau articularea unor programe de soft si au fost deja rezolvate, partial, a mai spus ministrul agriculturii.

„Avem niste module, niste programe informatice care au fost terminate cu intarziere. Modulul de control al platilor este deja functional, cel de autorizare a platilor va fi gata in noiembrie. Incepand din decembrie putem pune in aplicare sistemul si facem primele plati. Daca depasim aceast blocaj legat de articluarea sistemelor informatice, atunci iesim la liman”, a precizat Remes.