Statul incearca sa stimuleze tinerii de pana in 35 de ani sa isi infiinteze afaceri si este dispus sa ii scuteasca de taxe si impozite timp de trei ani. Mai mult chiar, sa le garanteze pana la 90% din creditele luate pentru dezvoltarea afacerii. Tinerii intreprinzatori nu trebuie sa vina de acasa decat cu 10 lei, pe care sa ii depuna capital social si cu un plan de afaceri bine facut, iar statul ii va ajuta sa se lanseze in afaceri.
Proiectul de lege, la fel ca si expunerea de motive, debordeaza de bune intentii. La fel si declaratiile autoritatilor care se asteapta ca zeci de mii de tineri sa isi deschida business-uri cu potential, avand in vedere ca infiintarea unei firme de tip starter este conditionata de un plan de afaceri intocmit de un expert financiar certificat si agreat de o entitate care poate sa asigure finantarea sau garantarea finantarii (banca, institutie financiara nebancara, fond de investitii).
Fara impozit pe salarii, pe venit, fara taxe la stat, firma de tip starter este ajutata sa creasca, in asa fel incat, dupa 3 ani, sa ajunga la un capital social de minim 5.000 de euro. Asta cu conditia ca in toata aceasta perioada, sa isi reinvesteasca profitul, iar business-ul sa nu treaca peste nivelul de 200.000 de euro pe an.
Expertii in fiscalitate se tem ca intentiile guvernului vor fi insa deturnate, la fel ca si facilitatile acordate microintreprinderilor.
”La fel cum microintreprinderile au fost folosite pentru a se incasa salarii, si pe firmele de tip starter sa ne asteptam la tot felul de artificii fiscale, prin care baietii destepti vor face bani fara sa plateasca impozite”, spune consultantul fiscal Gabriel Biris, pentru DailyBusiness.ro
[quote=Gabriel Biris, expert in fiscalitate]Legea este plina de portite prin care se vor scurge toate afacerile care pana acum se realizau pe microintreprinderi[/quote]
Potrivit legii, firma de tip starter poate fi infiintata de cel mult 5 asociati, dintre care cel mult unul poate sa aiba experienta in mediul de business.
”E arhisuficient. Ma asociez cu un tanar care nu a mai facut afaceri pana acum, dar care pentru un salariu destul de bun este dispus sa semneze cu ochii inchisi orice, platesc un plan de afaceri si apoi, relaxat, incep sa derulez business-uri fara niciun fel de taxe la stat. Cum suna? Dar daca infiintez 50 de astfel de firme?”, se intreaba consultantul financiar Liviu Soroceanu.
Singura grija a intreprinzatorului va fi sa nu depaseasca cifra de afaceri de 200.000 de euro anual pe firma starter. ”Cine stie cum s-au facut afaceri pe microintreprinderi, nu va avea nicio problema sa se descurce cu noul format”, crede acesta.
Gabriel Biris se intreaba, pe de alta parte, ce are de castigat statul din aceasta initiativa, dincolo de imagine.
”Pana la urma, statul are numai de pierdut din afacerea asta. Nu mai incaseaza taxe si impozite si, mai mult, isi asuma niste costuri pentru infiintarea si functionarea acestor firme”, crede Biris.
”Proiectul este unul generos, dar sa vii sa lansezi in dezbatere publica o asemenea lege, fara sa fundamentezi cu un studiu de impact, sa incerci sa vezi daca pierzi sau castigi dintr-o asemenea initiativa mi se pare absurd, neprofesionist si daunator pentru stat si mediul de business”, a mai spus consultantul fiscal.
O lege paradoxala: Infiintarea e gratis, planul de afaceri costa 3.000 de euro
Pe langa speculatiile privind modul in care firma de tip starter ar putea fi folosita de ”baietii destepti” pentru a realiza afaceri si venituri fara sa plateasca impozite la stat, proiectul de lege are si alte probleme.
Florin Jianu, presedinte Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca legea, in forma sa actuala, instituie un adevarat paradox.
„Mi se flutura in fata faptul ca am nevoie de doar 10 lei pentru a infiinta o firma, insa mi se cere un plan de afaceri intocmit de un expert financiar certificat. Un astfel de demers m-ar costa cateva mii de euro”, a declarat Jianu.
In opinia sa, este putin probabil ca un debutant in afaceri sa poata suporta costurile necesare unei asemenea avizari. In piata, un plan de afaceri realizat pentru obtinerea unei finantari bancare sau din fonduri UE costa in jur de 3.000 de euro, in functie de complexitatea acestuia.
”Propunerea de a prezenta un plan de afaceri este foarte buna in perspectiva folosirii acestuia intr-un viitor program de finantare de tipul programului START sau a altor programe, insa trebuie eliminata obligativitatea avizului expertului certificat”, a declarat Jianu.
Pe de alta parte, reprezentantul Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania considera ca limitarea obiectului de activitate la 5 CAEN-uri (obiecte de activitate) poate crea dificultati tanarului intreprinzator.
”Sa nu uitam ca vorbim de un tanar fara experienta in afaceri. De ce sa il limitez? Poate ca in cei 3 ani in care beneficiaza de ajutorul statului, descopera o idee, o nisa cu potential intr-o zona de business pe care nu a trecut-o in acte. Scopul, pana la urma, nu este sa stimulez initiativa privata? De ce sa o ingradesc?”, afirma Jianu.
Potrivit legii, firmele de tip starter vor putea avea obiect de activitate restrans la cel mult 5 domenii prevazute de CAEN Rev. 2. Legea exclude activitati de genul jocurilor de noroc, tranzactii imobiliare, servicii financiare, consultanta, productie si/sau comercializare de armament, explozibili, droguri si precursori.
O alta problema ridicata de tinerii intreprinzatori este cea legata de obligativitatea reinvestirii profitului, in cei 3 ani de gratie. ”Aceasta prevedere nu corespunde in esenta ratiunii pentru care un debutant in afaceri ar initia o afacere, de a face profit. Noi propunem obligativitatea ca la finalul celor 3 ani, firma sa capitalizeze profitul in asa fel incat sa atinga pragul minim de 5.000 euro”, a declarat omul de afaceri.
Legea promite, practica ne omoara
Ideea privind stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor apartinand intreprinzatorilor tineri, debutanti in afaceri – firme starter a fost lansata anul trecut de ministrul pentru IMM-uri, social democratul Constantin Nita. Dupa iesirea de la guvernare a PSD, legea a fost abandonata, fiind reluata in aceste zile de Ministerul Economiei.
Fata de proiectul initial, legea a limitat facilitatile de la 5 la 3 ani, si a scazut capitalul minim la care trebuia sa ajunga firma de la 50.000 euro la numai 5.000 euro la finalul perioadei de gratie.
Cezar Mihai Haj, presedintele Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania, declara ca pragul impus in vechea lege era absurd si ar fi descurajat multi intreprinzatori.
In noua formula, legea are sansa sa atraga cel putin 3.000 de dosare anual din partea tinerilor, crede Florin Jianu. ”Totul depinde insa daca legea, dupa aceasta perioada de dezbatere publica in care ne aflam, va fi corectata in asa fel incat sa devina cu adevarat stimulativa pentru cei care vor sa intre in afaceri”, a punctat Jianu.
Potrivit expertilor, extrem de important va fi si modul in care legea va fi pusa in practica. In conditiile in care acordarea facilitatilor este conditionata doar de o declaratie pe proprie raspundere, verificarea acestor business-uri va fi, practic, imposibila.
”In lege se prevede ca beneficiarii vor putea infiinta astfel de firme daca declara, pe propria raspundere, ca nu au mai facut afaceri in tara sau UE, indiferent daca au fost fondatori sau asociati. Cine verifica aceste declaratii, daca Fiscul se plange non-stop de faptul ca ii este greu sa controleze firmele existente in prezent?”, se intreaba expertul Gabriel Biris.
Semne de intrebare ridica, recent, si analistul Dragos Cabat, de la Financial View, care afirma ca desi pare o initiativa buna, modul de implementare al legii pare mai degraba ambiguu. ”Ministerul nu are tehnici de calcul la dispozitie pentru a face o asemenea monitorizare”, afirma analistul.
Potrivit proiectului de lege, ”cand, prin incalcarea prevederilor legii, firma starter si/sau salariatii acesteia au beneficiat in mod necuvenit de respectivele facilitati, firma starter este obligata sa restituie, deindata si cu precadere, contravaloarea integrala a facilitatilor acordate in temeiul prezentei legi, plus dobanda legala calculata de la data obtinerii si pana la data restituirii integrale a contravalorii acestora”.