„Bancile nu o duc prea bine, mai ales din punct de vedere al calitatii activelor, in Romania, intr-o oarecare masura in Ungaria si mai putin in Bulgaria. Sistemele bancare din Romania, Ungaria si Bulgaria par, de asemenea, a avea o situatie mai slaba din cauza dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat pentru Bloomberg Michael Steinbarth, director la Fitch Londra.
In perioada crizei, bancile din Europa de Est, inclusiv diviziile UniCredit, cele ale Erste Group si Societe Generale, au refinantat cu dificultate datoriile, inclusiv cele contractate pentru imprumuturi ipotecare in valuta si credite de consum. Bancile din Romania si Bulgaria sunt amenintate si de riscul unei extinderi a crizei datoriilor din Grecia, in timp ce in Ungaria taxa suplimentara instituita asupra sectorului diminueaza profiturile.
Chiar daca Europa de Est isi revine din cea mai grava criza a ultimilor 20 de ani, politicile de austeritate ale guvernelor limiteaza cresterea economica, in contextul in care Uniunea Europeana vrea sa impiedice o escaladare a crizei datoriilor.
In Romania, eforturile de reducere a datoriilor in urmatorii ani vor limita avansul economic, a afirmat Steinbarth. Guvernul trebuie sa scada deficitul bugetar de la 7,2% anul trecut la 6,8% anul acesta, parte a acordului de imprumut cu Fondul Monetar International.
Premierul ungar Viktor Orban s-a angajat sa reduca anul urmator deficitul bugetar sub limita de 3%, acceptata in Uniunea Europeana. Totodata, Bulgaria trebuie sa coboare deficitul bugetar de la 4,8% anul acesta sub 3% anul viitor.
„Guvernele au luat masuri de a diminua riscurile economice, insa trebuie facut mai mult”, a adaugat Steinbarth.
Taxa pe banci din Ungaria, de 0,5% din active, este cea mai mare din Europa si va impiedica recuperarea, „deoarece bancile vor incerca, cel mai probabil, sa transfere costurile catre clienti”, considera analistul Fitch.
Fitch are perspectiva negativa pentru 15 din cele 44 de banci din regiune, indicand posibile revizuiri negative ale ratingurilor.
„Factorii care contribuie includ efectul dezvoltarii accelerate a pietei creditelor in ultimii ani, imprumuturile in valuta si o anumita dependenta de finantare de la bancile mama, inclusiv grupurile din Grecia in cazurile Romaniei si Bulgariei”, a spus Steinbarth.
Criza datoriilor din Grecia a crescut costurile de finantare pentru bancile elene. Institutii financiare din Grecia controleaza aproape o treime din sistemul bancar din Bulgaria si 12% din cel din Romania.
Creditele neperformante reprezentau 12,6% din totalul portofoliilor de imprumuturi in Bulgaria la finele lunii iunie si 7,5% in Ungaria in aceeasi luna. In Romania creditele cu restante mai mari de 90 de zile aveau o pondere de 11,3% in totalul imprumuturilor in august, potrivit datelor bancii centrale.
„Ponderea imprumuturilor neperformante va ramane, probabil, ridicata in 2010, iar reevaluari in scadere ale activelor vor avea loc si anul urmator, insa de amploare mai redusa”, a declarat Steinbarth.
Exista lectii care trebuie invatate din criza, cum ar fi necesitatea de a reduce creditarea in valuta, a adaugat el.
„Avansul rapid al creditarii nu se va repeta, cel mai probabil, pe termen scurt, iar imprumuturile in valuta sunt o problema care necesita atentie”, considera analistul.
In Ungaria, Romania si Bulgaria, imprumuturile in euro si franci elvetieni, populare in perioada de boom economic pentru evitarea dobanzilor mari, reprezinta circa doua treimi din portofoliile de credite.
Riscurile au determinat unele institutii financiare sa se retraga de pe piata, dar jucatorii strategici sunt angajati sa ramana.
„Bancile austriece, UniCredit si altele sunt jucatori strategici in regiune si sunt angajate sa ramana. Pe termen mediu, Europa Centrala si de Est are perspective mai bune de crestere decat majoritatea pietelor dezvoltate din Europa”, a afirmat Steinbarth.
Printre bancile ocidentale care renunta la Europa de Est se numara Allied Irish Banks, care vinde opratiunile din Polonia, si Hypo Alpe din Austria, nationalizata anul trecut, care cedeaza activele din toata regiunea. In plus, banca regionala germana BayernLB, care a primit ajutoare de stat de circa zece miliarde de euro, si-ar putea vinde participatia de 89,8% la banca ungara MKB, prezenta si in Romania.