Toate datele dezvaluite de Fondul Monetar International (FMI) par insa a transmite ca desi am intrat cu reforma pe drumul bun, acesta va fi foarte lung si de durata.
FMI se asteapta ca economia sa reintre pe crestere in T4, chiar daca pe intreg anul am putea vedea o scadere de 1,9%. Seful misiunii FMI in Romania a venit cu o serie de prognoze bune. Una din ele ar fi ca nu vom avea de suportat prea mult cresterea de preturi, deoarece efectul cresterii TVA va fi cel mai probabil limitat.
Reforma sectorului public trebuie continuata, in vederea reducerii deficitului bugetar. Insa vestea imbucuratoare pentru oamenii de afaceri este ca reforma nu va mai implica vreun efort din partea sectorului privat.
Astfel, in opinia Fondului, nu ar mai trebui sa asistam la modificari de taxe, nici anul acesta si nici in 2011, pentru ca numai asa poate fi incurajat mediul de afaceri.
Aparatul public ar trebui restructurat prin reducerea locurilor de munca, in special prin anularea posturilor vacante, a declarat Franks. Anul viitor poate aduce insa pentru bugetari o veste buna: salariile sa reintre pe crestere. Totusi, nivelul majorarilor depinde mult de cum decurge restructurarea posturilor.
Arata Romania atat de bine ca in imaginea FMI?
Realitatea pare a transmite ca, desi reforma a inceput bine, modificarile s-au produs in special la partea vizibila a icebergului, iar probleme de fond raman inca destul de importante.
Mai precis, statul s-a incadrat in tintele de deficit bugetar, dar a reusit acest lucru crescand arieratele, pentru ca „tinta” de reducere a datoriilor catre companii a fost ratata pana acum. Franks a mentionat ca in prezent, arieratele administratiei publice sunt in special catre sectorul sanatate, si a precizat ca va cere boardului FMI o noua derogare pentru Romania la atingerea tintei de arierate.
In plus, sectorul public trage in jos economia nu doar prin numarul exagerat de angajati, ci si prin companiile de stat, mentinute in portofoliul sectorului public desi sunt total ineficiente.
Reprezentantul FMI recomanda statului roman sa reinceapa privatizarile si sa renunte la participatiile minoritare pe care le detine in diverse firme, si totodata sa inchida companiile ineficiente.
Mai mult, ar fi nevoie de masuri de sustinere a pietei muncii, a declarat Jeffrey Franks, fara a da mai multe precizari.
Una dintre solutiile pe care Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), le-a avansat in ultima perioada a vizat flexibilizarea legislatiei muncii. Acesta a spus ca nu se poate incuraja crearea de noi locuri de munca intr-o tara in care legislatia nu permite disponibilizarea angajatilor ineficienti. Isarescu a fost prezent la consultarile cu FMI.
Oficialii FMI considera ca revenirea din criza este legata si de o constanta mai putin cuantificabila: increderea. Atat increderea romanilor, cat si cea a investitorilor externi, care depinde mult de felul in care prezinti imaginea tarii.
„Au fost probleme in Grecia si Ungaria, iar ele au afectat increderea in revenirea economica. Sentimentul extern se imbunatateste, iar asta ar putea ajuta economia sa iasa din criza”, a declarat la randul sau Laurent Moulin, seful misiunii pentru Romania al Comisiei Europene.
Puterea FMI de a influenta schimbarea in Romania, desi pare mare, este in realitate foarte limitata, tocmai din cauza amplorii problemelor de la noi, asa incat reforma cade in principal in sarcina sectorului public.
Arieratele, de exemplu, sunt si rezultatul unei increngaturi de interese care s-au sudat in timp, atragea atentia recent Lucian Croitoru, consilier in cadrul BNR.
„Am intrebat recent prieteni cu firme care faceau afaceri cu statul: de ce mai continuati, daca trebuie sa asteptati atat de mult pentru bani? Mi s-a raspuns ca afacerile cu statul sunt extrem de banoase in raport cu altele si ca merita”, a marturisit Croitoru.