Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, s-a intalnit marti cu reprezentantii oamenilor de afaceri si ai sindicatelor, concluzia fiind extrem de clara – executivul trebuie sa isi scada cheltuielile, daca vrea sa primeasca a doua transa din imprumutul de 12,95 de miliarde de euro.
Reprezentantii oamenilor de afaceri au salutat pozitia FMI, declarand la randul lor ca ceea ce se intampla in prezent in sistemul bugetar reprezinta un adevarat „dezmat pe banii publici„, in conditiile in care, in primul semestru, cheltuielile au crescut cu aproape 20%.
„S-a atins limita absurdului in privinta cheltuielilor bugetare”, a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, la finalul discutiilor cu delegatia FMI. „Lucrul principal de facut este reducerea cheltuielilor bugetare, existand senzatia ca toti banii alocati pentru investitii isi pierd urma in cheltuieli salariale”, a spus presedintele AOAR
[quote=Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri]Institutiile statului nu demonstreaza altceva decat ca nu functioneaza, sunt disfunctionale, ba din contra au devenit instrumente birocratice care creeaza probleme mediului de afaceri[/quote]
In fata criticilor dure aduse de mediul de business autoritatilor, Jeffrey Franks s-a aratat destul de rezervat, declarand insa ca „situatia este mai grava decat s-a estimat” si ca „este necesara o reducere a cheltuielilor publice, in contextul in care veniturile ar putea scadea cu 17 miliarde de lei fata de nivelul estimat anterior”.
De unde va taia Guvernul? Reprezentantii mediului de afaceri spera ca nu vor fi sacrificate investitiile in condiitiile in care, din discutiile purtate cu expertii FMI, a reiesit ca acestia si-au dat seama ca, in prima parte a anului, in loc sa dea bani pentru investitii, guvernul a finantat salarii in mediul bugetar.
„Problema pentru situatia bugetului este felul in care functioneaza institutiile statului, in special administratia locala. Autoritatile trimit bani pentru investitii, dar acestia se opresc in sistem si ne trezim ca instituitiile locale transfera aceste fonduri in salarii”, a declarat presedintele AOAR, care a precizat ca a primit semnale ca si expertii Fondului Monetar International (FMI) gandesc la fel.
In aceste conditii, spune Dumitru Costin, presedintele Blocului National Sindical, se va pune presiune pe administratie, iar cheltuielile vor fi reduse prin doua variante – ori se taie salariile, ori se opereaza disponibilizari.
Costin a declarat ca a cerut expertilor FMI ca in discutiile cu autoritatile sa puna accent pe eficientizarea activitatii si sa oblige executivul sa vina cu criterii concrete de micsorare a cheltuielilor bugetare.
[quote=Dumitru Costin, presedinte BNS]Daca se fac sacrificii, trebuie ca acestea sa fie facute de toata lumea, nu numai de cei care nu au pile, cunostinte si relatii. Este nevoie de criterii clare, de o reducere a birocratiei, nu de masuri luate peste noapte, fara fundament[/quote]
Un indiciu in privinta solutiilor ce vor fi propuse de FMI poate fi declaratia sefului delegatiei FMI. Acesta a spus, referindu-se la legea unica de salarizare din sistemul bugetar, pe care Fondul o cere pusa pe hartie pana pe 31 octombrie, ca „mentinerea salariului minim pe economie ca referinta pentru legea unica a salarizarii in sistemul bugetar reprezinta un potential pericol pentru capacitatea guvernului de a reduce cheltuielile”.
„Noi am elaborat patru principii pentru legea unica a salarizarii”, a spus Jeffrey Franks.
„Primul este ca sistemul trebuie sa fie mai corect, astfel incat angajatii din diverse ministere care desfasoara aceeasi munca sa aiba aceleasi salarii. Al doilea principiu este ca sistemul trebuie sa fie mai transparent, al treilea ca trebuie sa fie mai simplu, deoarece in acest moment este foarte complicat, iar al patrulea principiu este sa permita economisirea banilor de la buget„, a mai spus Franks.
[quote=Jeffrey Franks, seful misiunii FMI]Salariul minim ca referinta este un potential pericol[/quote]
Pogonaru: Totul se renegociaza
FMI a venit la Bucuresti sa renegocieze intreg acordul cu Romania, este de parere presedintele AOAR, Florin Pogonaru. De la tinta de deficit bugetar, trecuta initial la 4,6% din PIB si care ar putea fi impinsa pana spre 7%, in conditiile unei scaderi economice estimata la 7-8%, pana la calendarul de reforme in administratie si la masurile fiscale.
Pogonaru a declarat ca, daca in ceea ce priveste deficitul lucrurile sunt foarte clare, expertii FMI urmand sa accepte un deficit mai mare insa conditionat de investitii in infrastructura, in ceea ce priveste taxele si impozitele lucrurile sunt inca neclare.
[quote=Florin Pogonaru, presedinte AOAR]Patronatele au transmis FMI ca resping orice majorare de taxa importanta, cum ar fi TVA sau impozitul pe profit, intrucat economia reala este deja foarte afectata. Nu cred ca vor fi modificate aceste taxe[/quote]
Jeffrey Franks a evitat sa faca declaratii pe acest subiect, precizand doar ca se analizeaza toate solutiile pentru acoperirea veniturilor bugetare.
„Executivul a majorat unele accize si a introdus impozitul minim, insa efectele sunt destul de reduse. Pe de alta parte, guvernul mai are o problema. A imprumutat intr-o veselie de la banci, pentru a-si acoperi deficitul, desi FMI a cerut ferm sa nu creasca arieratele”, a declarat anterior consultantul financiar Bogdan Baltazar, pentru DailyBusiness.ro
Analistii economici, citati intr-o analiza DailyBusiness.ro spun ca, in conditiile actuale, nu este exclus ca negocierile din aceste zile sa aduca si o serie de surprize, printre care si majorarea taxelor.
„TVA-ul ar putea urca, de la 1 ianuarie 2010, cu 2-3 puncte procentuale, iar cota unica de impozitare de la 16 la 18%”, estima, recent, Marius Stancescu, presedintele firmei de consultanta Riff Holding, citand surse din cadrul executivului.
Dincolo de dilema legata de taxe, in discutiile cu FMI, oamenii de afaceri au ridicat si problema neimpozitarii profitului reinvestit, efectele negative ale impozitului minim si problema cresterii limitei pentru garantiile de stat de la 1,5 miliarde euro pana la 2-2,5 miliarde euro.
„Vrem ca statul sa sprijine cu adevarat mediul de afaceri, iar garantiile de stat pentru credite sunt o solutie”, spune presedintele AOAR, declarandu-se ingrijorat de situatia creditarii firmelor romanesti.
„Ne asteptam la un numar mare de falimente in perioada urmatoare, care nu poate fi evitat in conditiile in care economia trece de la o crestere cu 8% la o scadere cu 7-8%. Fara ajutorul statului e greu de supravietuit, in conditiile in care sunt firme pentru care cifra de afaceri a scazut cu 35% – 45% – 60% in domenii precum constructiile sau santierele navale, domeniile cele mai afectate pe plan mondial”, a declarat Florin Pogonaru.
Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut, insa unii economisti sunt de parere ca PIB-ul ar putea inregistra niveluri si mai scazute in trimestrele urmatoare.
Rezultatul negocierilor, pe 10 august
Expertii FMI isi vor incheia misiunea la Bucuresti pe 10 august. Atunci vom afla si primele concluzii ale evaluarii economiei romanesti. In functie de acestea, FMI va debloca in septembrie ce-a de-a doua transa, de 1,9 miliarde de euro, din imprumutul de 12,95 de miliarde de euro agreat in primavara.
Romania a incasat in mai prima transa de 5 miliarde de euro de la FMI, bani care au mers direct in rezervele Bancii Nationale. Banii urmau sa mentina cursul leului la un nivel stabil si sa permita bancilor sa reia creditarea, in conditiile in care au fost deblocate o parte din miliardele de euro detinute in rezervele minime obligatorii.
Pana acum insa, potrivit analistilor, impactul deblocarii RMO-urilor nu se simte, si asta pentru ca guvernul, in conditiile scaderii incasarilor din taxe si impozite, s-a imprumutat masiv de la banci, aspirand aproape toti banii din piata.