„Aceste reforme reprezinta o schimbare importanta in modul in care Fondul poate ajuta statele membre, ceea ce este deosebit de necesar in aceste vremuri de criza mondiala”, a subliniat directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, citat intr-un comunicat.
„O mai mare flexibilitate a imprumuturilor, pe langa conditiile simplificate, ne vor ajuta sa raspundem in mod eficient la nevoile variate ale membrilor nostri. Iar aceasta le va permite, la randul lor, sa traverseze criza si sa revina la o crestere durabila”, a continuat el.
Principalul aspect al acestei reforme este crearea unei noi forme de imprumut, „linia de credit flexibil”. Aceasta se adreseaza tarilor pe care FMI le considera bine gestionate, „cu fundamente, politici si traditie de punere in aplicare a unor politici foarte solide”.
Aceasta noua forma de imprumuturi, fara criterii de performanta, nici limita de fonduri, va permite statelor membre sa obtina o linie de credit „preventiva”, din care se vor putea alimenta atunci cand vor considera necesar. Noua forma de imprumut inlocuieste o propunere abandonata de „facilitate de lichiditati pe termen scurt”, care nu a fost folosita de la crearea sa, la sfarsitul lunii octombrie.
Unul dintre principalele aspecte ale reformei este, pe de alta parte, „modernizarea conditiilor” asociate imprumuturilor.
FMI afirma ca vrea sa acorde imprumuturi „bazandu-se mai mult pe criterii prestabilite, acolo unde acest lucru este adecvat”, mai degraba decat pe criteriile de performanta care conditionau pana in prezent varsarea transelor succesive ale imprumuturilor.