FMI? Nu, FME! Europa vrea sa-i traga pe dreapta pe americani si sa infiinteze propriul sau fond. Afla cum ar putea fi influentata Romania

Liderii europeni se confrunta cu o mare dilema. Cum sa rezolve problemele financiare ale Greciei fara a afecta celelalte tari europene si, mai ales, sa nu creeze un precedent? Si asta in conditiile in care Grecia a ajuns la datorii de 300 de miliarde de euro (130% din PIB) si are de platit numai anul acesta peste 50 de miliarde euro, bani pe care nu ii are.

Cum de faliment nu poate fi vorba, in conditiile in care Grecia se afla in zona euro si default-ul (incapacitatea de plata) ar insemna un dezastru pentru moneda europeana, singura varianta este de a ajuta guvernul elen. Comisia Europeana nu ii poate acorda insa un ajutor direct, la fel ca in cazul Romaniei, Ungariei sau Letoniei, pentru ca Grecia este in zona euro, iar legislatia europeana interzice acest lucru.

In plus, daca UE ar acorda un asemenea ajutor, estimat in presa la 20-25 de miliarde de euro, ar insemna sa se creeze un precedent, iar multi doritori stau deja la coada, vezi cazul Portugaliei, Spaniei sau Irlandei, state care, la fel ca Grecia, au cheltuit in nestire in ultimii ani, iar criza i-a prins cu deficite bugetare si datorii uriase.

In aceste conditii, singura varianta de ajutor luata pana acum in calcul viza acordarea de garantii de stat guvernului elen in a accesa credite externe cu dobanda redusa. O varianta posibila, pe care grecii o sustin cu putere, insa extrem de riscanta, pentru ca, in cazul neplatii, creditorii ar executa silit garantiile, adica statele care au sustinut creditele luate de guvernul elen.

Liderii europeni par sa fi gasit, insa, o solutie salvatoare – infiintarea de urgenta a unui Fond Monetar European, un fel de banca avand ca actionari tarile europene, care sa functioneze dupa modelul FMI-ului si care sa ajute la nevoie tarile aflate in dificultate.

Prin infiintarea FME-ului, Bruxelles-ul ar lovi, practic, doi sau chiar mai multi iepuri dintr-o lovitura – in primul rand ar departaja tarile solide de cele cu probleme, evitand astfel ca problemele de genul celei din Grecia sa fie exportate, prin intermediul speculatiilor, in intreaga zona euro.

In al doilea rand, ar rezolva problemele financiare urgente ale tarilor membre, conditionandu-le acordarea esalonata a banilor de respectarea unui calendar de reforme, la fel cum, de exemplu, lucreaza FMI in relatia cu Romania.

Pe de alta parte, ar scoate tarile europene vulnerabile, in genul Romaniei, din sfera de influenta a FMI, si asta in conditiile in care programele de reforme propuse de institutia cu sediul la Washington sunt extrem de controversate si, mai ales, nu se pliaza de multe ori pe interesele Uniunii Europene.

Cum se rezolva problema Greciei?

Pornind de la aceste argumente, infiintarea FME-ului pare a fi batuta in cuie, singura problema fiind cea legata de implementarea proiectului, o chestiune ce tine, potrivit analistilor de la AFP, de birocratia tipica de la Bruxelles. Potrivit EUobserver, modificarea tratatelor ar putea dura cativa ani, facand imposibila salvarea Greciei prin intermediul unui FME.

Luand in calcul insa faptul ca liderii politici din Franta, Marea Britanie, Italia si Germania s-au declarat, in principiu, de acord, cu ideea promovata, initial, de Stephane Cosse, fost senior economist al FMI, si preluata de presedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, lansarea Fondului Monetar European s-ar putea realiza in procedura de urgenta, mai cu seama ca, dincolo de dezastrul financiar din Grecia, problemele Portugaliei, Spaniei si Irlandei asteapta la rand sa fie rezolvate.
[quote=Angela Merkel, cancelarul Germaniei]Cred ca ideea unui FME este buna. Instrumentele noastre actuale sunt insuficiente[/quote]
Angela Merkel, care pana acum era destul de evaziva in declaratiile legate de Grecia, parea a fi marti extrem de hotarata. ”Infiintarea unui Fond Monetar European, care sa gestioneze crizele din zona euro in situatii precum cea in care se afla Grecia, va da un semnal clar pietelor care speculeaza o posibila prabusire a euro”, afirma Merkel.

O solutie care ar impaca, potrivit comentatorilor de la Deutsche Welle, si opinia publica germana, ce nu pare deloc dispusa sa plateasca din propriul buzunar dezmatul financiar din Grecia. ”Au trait din credite, au cheltuit in nestire. Acum sa plateasca. Daca nu au cu ce, sa isi vanda o parte din insule”, afirma, recent, parlamentarul Josef Schlarmann, membru al partidului Crestin-Democrat.

Ideea lansarii unui Fond Monetar European si-a gasit, bineinteles, si adversari, iar printre cei mai infocati se numara reprezentantii Bancii Centrale Europene. Economistul-sef al BCE, Juergen Stark, a declarat, marti, ca ideea unui Fond Monetar European poate fi foarte costisitoare, ar oferi statelor niste stimuli nepotriviti si ar impovara statele care au finante publice solide”.
[quote=Juergen Stark, economist sef BCE]Infiintarea unui astfel de Fond nu ar determina tarile cu o stare haotica a finantelor sa isi schimbe atitudinea. Vor fi subminate pozitia publica a euro si a Uniunii Europene[/quote]
In loc sa se infiinteze acest Fond Monetar European, Stark propune o reforma ampla a Pactului de Stabilitate, ce sa prevada cerinte mai stricte de la statele care incalca regulile privind deficitul.

Adica o monitorizare mai stricta a rezultatelor economice a tarilor membre, care sa evite, pe viitor ca Grecia, de exemplu, sa poata sa ajunga la un deficit bugetar record, de 12,7% din PIB, cel mai mare din UE.

Papandreou si efectul de domino

Grecii par a fi interesati de infiintarea FME-ului. Ar face rost de bani ieftini, rapid si fara sa aiba nevoie de garantii, ar scapa de speculatori si si-ar imbunatatii imaginea si ratingurile, sifonate puternic in aceasta perioada.

Aflat marti intr-o vizita la Washington, premierul Papandreou a evitat sa faca declaratii pe tema FME-ului, insa a lansat un nou avertisment – fara un sprijin real din partea liderilor europeni, criza din Grecia s-ar putea propaga, ca un efect de domino, in intreaga Europa.
[quote=Georgios Papandreou, premierul Greciei]O continuare a crizei euro ar putea determina un efect de domino: ar creste costurile de credit pentru alte tari cu deficite mari si ar cauza volatilitate in obligatiuni si ratele de schimb valutar in toata lumea[/quote]
”O problema mica ar putea deveni astfel punctul de pornire intr-un sistem deja volatil”, a spus Papandreou, dupa intalnirea cu secretarul de stat american Hillary Clinton.

Potrivit analistilor, declaratiile lui Papandreou trebuie privite ca un nou episod din strategia pe care grecii par sa o stapaneasca foarte bine – inteleg faptul ca stabilitatea monedei euro depinde de situatia din Grecia si nu ezista sa se foloseasca de asta in tentativa de a-si rezolva problemele financiare. Si asta in conditiile in care, pana acum, nu au reusit sa adune din emisiuni de obligatiuni interne si externe nici un sfert din cele peste 50 de miliarde de euro pe care le au de platit in acest an in contul datoriei pe termen scurt.

Papandreou s-a angajat, in cadrul intalnirilor pe care le-a avut in aceste zile cu Angela Merkel, presedintele francez Nicolas Sarkozy si secretarul de stat american Hillary Clinton, ca, daca va primi banii de care are nevoie, in 2 ani va reusi sa aduca finantele publice pe linia de plutire.

Guvernul grec a decis, deja, majorarea accizelor la tutun si alcool si cresterea TVA-ului de la 19 la 21% si inghetarea salariilor, masuri care ar urma sa scada deficitul bugetar cu 2 puncte procentuale, de la nivelul record de 12,7% din PIB, inregistrat in 2009. Primul ministru grec a afirmat, la Washington ca, in ciuda valului de proteste sindicale cu care se confrunta, va taia in carne vie si va duce deficitul bugetar pana in 2012 sub nivelul de 3% din PIB.

O misiune aproape imposibila, a comentat presa internationala, invocand in sustinerea teoriei privind lipsa de seriozitate a guvernelor elene controversatul dosar al accederii in zona euro, cand Grecia a ascuns sub pres cheltuielile militare, pentru a scoate deficitul bugetar in limita de 3%, cerut de UE.

FME, o solutie pentru problemele financiare ale Romaniei?

Foarte multi analisti au comparat situatia din Grecia cu cea din Romania. La fel ca autoritatile de la Atena, si cele de la Bucuresti au fost acuzate ca au ascuns situatia reala in care se afla Romania, dovada estimarile macro-economice date peste cap de datele oficiale.

Potrivit analistilor economici, infiintarea unui Fond Monetar European ar putea ajuta Romania, atat din punct de vedere financiar, cat si in perspectiva in care vrem sa aderam la zona euro.

”Vom putea lua credite in conditii mult mai bune, atunci cand vom avea nevoie si vom iesi de sub tutela FMI, a carui politica de reforme este extrem de controversata”, a declarat analistul Cristian Dinulescu. ”Poate macar, in felul asta, nu vom mai vedea statul luand bani de la banci, iar acestea vor fi determinate sa imprumute si mediul privat. Ar fi unul dintre avantaje”, a explicat analistul.

O relatie financiara cu viitorul FME ar putea crea, in aceeasi masura, si probleme guvernului de la Bucuresti. ”Daca FMI a inchis pana acum ochii la faptul ca nu ne-am respectat angajamentele prevazute in acordul stand-by, Bruxelles-ul nu cred ca si-ar permite sa pasuiasca executivul de la Bucuresti, avand in vedere experienta greceasca”, a declarat analistul economic Cristian Dinulescu.

”Daca vom dori sa intram in zona euro, sa ne asteptam la conditii mai stricte, la o monitorizare mai atenta si posibil si la o intarziere de cativa ani”, a afirmat analistul Ilie Serbanescu. ”Nu se pune problema sa nu fim primiti in zona euro, pentru ca au nevoie de piata de desfacere romaneasca, de potentialul de consum de aici, insa ne vor tine ceva vreme pe tusa, pana ce vom indeplini conditiile, ca sa nu devenim un nou caz Grecia”, a mai spus expertul.