FMI: Programul cu Romania ramane, in linii mari, in directia cea buna

La finalul vizitei,
seful Misiunii FMI, Andrea Schaechter, a aratat ca programul cu
Romania ramane, in linii mari, in directia cea buna, toate criteriile
de performanta stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 fiind
indeplinite. Aceasta a evidentiat faptul ca autoritatile au continuat
procesul de ajustare fiscala si s-au incadrat in tinta de deficit
stabilita pentru luna septembrie, acoperind prin restrictii de
cheltuieli nerealizarile de venituri.

Cele doua parti au convenit, in cadrul
negocierilor, majorarea cu 0,2 puncte procentuale a deficitului
bugetar pentru anul viitor, care va creste la 2,2% din PIB,
masura necesara, potrivit ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu,
pentru cofinantarea proiectelor cu fonduri europene.

Pentru cresterea veniturilor
bugetare, autoritatile de la Bucuresti au anuntat, pentru anul
viitor, majorarea accizelor la carburanti, impozitarea constructiilor
speciale detinute de persoane juridice (retelele de transport,
stalpi, depozite sau magazii) si cresterea redeventelor, cu exceptia
petrol si gaze, cu 25%. Potrivit ministrului Chitoiu, incasarile
bugetare din impozitarea constructiilor speciale sunt estimate la
480-500 milioane lei in 2014.

Pe de alta parte, potrivit premierului
Victor Ponta, in cadrul negocierilor de la Bucuresti a fost
convenita alocarea unui procent de 6% din PIB pentru investitii.
Acesta a anuntat, totodata, ca in bugetul de anul viitor vor fi
alocate doua miliarde de lei pentru continuare investitiilor in
infrastructura locala si 500 de milioane de lei pentru continuarea
programelor in desfasurare tot pentru investitii in infrastructura,
programe finantate de catre BEI, BERD sau Banca Mondiala.

Seful Executivului a explicat ca in
urma negocierilor purtate asupra bugetului pe 2014 s-a convenit o
crestere a plafonul datoriei pentru proiecte de infrastructura la
autoritatile locale de 1,2 miliarde de lei si o crestere a
cofinantarilor pentru fondurile europene de 3%, noteaza Agerpres.

„Vom avea o crestere a plafonului
de datorie pentru proiecte de infrastructura la autoritatile locale
de 1,2 miliarde de lei si o crestere a cofinantarilor pentru fonduri
europene la 3%. De asemenea, avem prevazut un buffer bugetar pentru a
putea semna si demara proiecte importante de infrastructura. in
primul rand proiectul de autostrada Comarnic-Brasov, chiar cu 2014,
si, de asemenea, proiectul de autostrada Suplacu de Barcau – Bors. O
parte din ceea ce stiti ca s-a declansat din fostul proiect al
Autostrazii Transilvania si pe care trebuie sa-l continuam si avem
posibilitatea sa-l continuam in 2014”, a spus Ponta.

Pe de alta parte, premierul a precizat
ca Guvernul va lua in calcul majorarea salariului minim anul
viitor in doua etape, la 850 de lei incepand cu 1 ianuarie si la 900
de lei incepand cu 1 iulie 2014. De asemenea, toate pensiile vor fi
indexate anul viitor cu 3,76%.

In plus, Ponta a aratat ca Guvernul
si-a „asumat ca angajament politic scaderea cu 5% a
contributiilor sociale de la 1 iulie 2014” si ca acest
angajament va fi parte a Memorandumului de intelegere cu FMI, BM si
CE.

„Referitor la reducerea
contributiilor de asigurari sociale (CAS), a fost in mod sigur tema
cea mai intens discutata pe parcursul acestor zile. Va exista in
memorandumul de intelegere, atat cu FMI, Comisia Europeana, Banca
Mondiala, un angajament foarte clar de scadere semnificativa si, din
punctul nostru de vedere, semnificativ este mai mult decat 3%.
Semnificativ este 5%, asa cum in baza studiilor pe care le-am avut ar
avea intr-adevar un impact pentru mediul de afaceri, si anume o
scadere semnificativa cu 5% a contributiilor de asigurari sociale din
al doilea semestru al anului, cu obligatia din partea Guvernului de a
identifica pana la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca
impactul bugetar sa fie neutru. Adica ceea ce pierdem prin reducerea
contributiilor de asigurari sociale sa compensam din venituri
suplimentare sau din realocarea unor alte fonduri sau reducerea de
cheltuieli”, a explicat Victor Ponta.

La randul sau, ministrul Chitoiu a
aratat ca impactul bugetar al scaderii contributiilor de asigurari
sociale (CAS) in semestrul al doilea al anului viitor
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/care-va-fi-impactul-bugetar-al-scaderii-cas-cu-5-puncte-procentuale-din-iulie-2014-95501/]va
fi de doua miliarde de lei[/url] in bugetul anului 2014.

“Cifrele exacte vi le prezentam cand
avem toate analizele, dar evaluarile bineinteles ca le avem in
momentul de fata. Suma globala, pe cinci luni de zile, pentru 5
puncte procentuale, deci in al doilea semestru, este undeva la doua
miliarde de lei”, a precizat Chitoiu.

Un alt subiect al intalnirilor dintre
oficialii romani si reprezentantii institutiilor financiare
internationale l-a constituit privatizarea CFR Marfa, proces
care a esuat recent intrucat clauzele suspensive de care era
conditionata finalizarea tranzactiei nu au fost indeplinite, iar
cumparatorul, Grup Feroviar Roman, nu a platit intreaga suma licitata
pana la 14 octombrie, cand era data-limita prevazuta intr-o Hotarare
de Guvern.

Potrivit sefului misiunii FMI,
conducerea CFR Marfa trebuie sa ia masuri pentru restructurarea
companiei pentru a evita acumularea de noi arierate si rezultate
financiare proaste, care sa fie preluate de bugetul de stat. In
context, ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu, a aratat ca
privatizarea CFR Marfa
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/chitoiu-cfr-marfa-va-fi-privatizata-pana-la-jumatatea-anului-2015-95510/]va
fi finalizata pana la jumatatea anului 2015[/url], dupa ce compania
va trece printr-un proces de restructurare. Potrivit acestuia,
bugetul si planul de restructurare ale companiei CFR Marfa trebuie
aprobate pana in data de 8 decembrie 2013.

Subiectul cotei unice nu a fost
discutat in timpul negocierilor de la Bucuresti.

“Cand desfasuram aceste negocieri,
facem o evaluare a situatiei si punem pe masa toate scenariile
posibile. A fost foarte clar spus de catre autoritati ca nu exista
intentia de a creste cota unica, deci nu s-au purtat discutii pe
aceasta tema”, a spus Andrea Schaechter, seful Misiunii.

In ce priveste evolutiile de pe piata
financiara non-bancara romaneasca, Andrea Schaechter a spus ca
aceasta este subdezvoltata si a adaugat ca autoritatile si-au luat
angajamentul de a evalua structura comisioanelor Autoritatii de
Supraveghere Financiara (ASF) pentru a vedea daca sunt peste
standardele internationale.

Cresterea economiei Romaniei
anul viitor
[url=https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/fmi-estimeaza-ca-economia-romaniei-va-avea-o-crestere-constanta-in-2014-95500/]este
estimata la 2,2%[/url], similar cu 2013, si, potrivit FMI, factorii
determinanti ai avansului economic se vor deplasa treptat dinspre
exporturile nete catre cererea interna si, mai ales, catre
investitii, acestea din urma crescand pe masura accelerarii
absorbtiei fondurilor europene.