Noua estimare va fi discutata de autoritatile romane cu misiunea FMI care va veni la Bucuresti la sfarsitul lunii aprilie, potrivit Mediafax.
In Europa emergenta, regiune in care este inclusa si Romania, perspectivele de crestere economica variaza semnificativ, noteaza Fondul in raport.
Astfel, unele tari, precum Polonia, au rezistat relativ bine recesiunii mondiale, iar altele, precum Turcia, unde increderea din piata interna si-a revenit dupa socul extern initial, se vor redresa mai rapid, ca urmare a revenirii fluxurilor de capital si normalizarii comertului.
In schimb, economii care inaintea crizei aveau cresteri economice nesustenabile, generatoare de deficite mari de cont curent, precum Bulgaria, Letonia si Lituania, dar si cele cu finante publice si private vulnerabile, cum sunt Romania, Ungaria si tarile baltice, isi vor reveni mai lent, partial ca urmare a numarului limitat de masuri disponibile.
FMI anticipeaza pentru acest an o crestere economica de 1,3% pe ansamblul Europei, urmata de un avans de 1,9% in 2011.
Zona euro va consemna in 2010 un ritm de dezvoltare de 1%, urmat de o crestere de 1,5% in 2011.
In Europa emergenta, avansul va fi de 2,9% in 2010 si de 3,4% anul viitor.
Slovacia va realiza in acest an cea mai rapida crestere economica din UE, de 4,1%, urmata de Polonia, cu 2,7% si Luxemburg cu 2,1%.
Germania va inregistra un avans de 1,2%, Franta de 1,5%, iar Austria si Olanda de 1,3%, in timp ce Italia va avea un ritm de dezvoltare de 0,8%.
Economia Greciei se va contracta cu 2% in acest an si cu 1,1% in 2011, potrivit estimarilor FMI.
Intre statele care vor consemna scaderi economice in 2010 se mai afla Spania, cu 0,4%, Irlanda, cu 1,6%, Cipru, cu 0,7%.
Economia Ungariei se va contracta cu 0,2%, dar va reveni la o crestere de 3,2% in 2011.
De asemenea, Lituania va inregistra in 2010 un declin de 1,6%, iar Letonia de 4%, in timp ce Estonia va reveni la o crestere de
0,8%.
Fondul avertizeaza ca incertitudinile legate de perspectivele Europei au crescut, comparativ cu raportul publicat in octombrie 2009, in conditiile amplificarii a doua riscuri.
Pe termen scurt, principalul risc este ca temerile pietelor referitoare la situatia financiara a Greciei sa se transforme intr-o criza a datoriilor care sa duca la contagiune.
Din acest motiv, FMI subliniaza importanta eforturilor autoritatilor elene de restabilire a credibilitatii politicii bugetare a Greciei si apreciaza planul de sustinere a acestui stat, in caz de nevoie.
Un al doilea risc este necesitatea atenuarii dezechilibrelor bugetare si de cont curent in economiile periferice. Desi rezolvarea acestor dezechilibre ar putea frana dezvoltarea, amanarea masurilor decisive poate conduce la un proces de lunga durata punctat de crize.