Fondul Proprietatea: Primele despagubiri banesti, pana la finele anului

Despagubirile banesti ar urma sa ia locul actiunilor la Fondul Proprietatea, iar valoarea lor se va situa la un plafon maxim de 500.000 de lei (aprox. 150.000 de euro), platibili in doua transe anuale.

Pentru sume cuprinse intre 250.000 lei si 500.000 lei va fi achitata o prima transa, de 250.000 lei, restul urmand sa fie platit in maxim un an.

„Daca suma va fi mai mica de 250.000 lei vor putea primi intr-o singura transa de la inceput. Aceste modificari pe care le-am operat vor permite unui numar foarte mare de persoane sa primeasca despagubirile pe care in mod justificat le-au obtinut in instanta, mai ales in situatia in care despagubirea in natura nu mai este posibila”, a explicat premierul C.P.Tariceanu.

Conform ordonantei, pentru cei care au revendicari mai mari, statul va emite actiuni la Fondul Proprietatea. Banii necesari despagubirilor, circa 20 de milioane de euro, vor proveni din sumele incasate din vanzarea actiunilor pe care Ministerul Economiei si Finantelor le detine la Fond, precum si din dividendele aferente participatiilor, iar in completare vor putea fi alocate sume de la bugetul de stat si/sau Fondul National de Dezvoltare. Titlurile de despagubire se vor putea valorifica in termen de trei ani de la data emiterii.

20.000 de potentiali actionari

Fondul Proprietatea ar putea avea in jur de 20.000 de actionari, estimeaza Theodor Nicolescu, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). Deja, Fondul a primit solicitari de la peste 6.000 de fosti proprietari, iar 2.343 de persoane au devenit, pana in prezent, actionari cu acte in regula. Pana in prezent, au fost emise titluri de despagubire a caror valoare depaseste 400 milioane euro.

Conform legii, au dreptul sa detina actiuni la Fond toate persoanele fizice carora li s-au acordat, ori li se vor acorda, despagubiri prin echivalent, in baza unor legi speciale de retrocedare – Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Ordonanta de Urgenta a Guvernului 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, Legea Fondului funciar 18/1991, Legea 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si cele forestiere.

Despagubirea se realizeaza in actiuni, reprezentand valoarea actuala a imobilelor care nu mai pot fi restituite in natura, astfel incat titularii drepturilor de despagubire vor deveni actionari ai Fondului Proprietatea.

Cel mai mare actionar, titluri de 2 mil.euro

Cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea, din acest moment, detine actiuni in jurul valorii de 2 milioane euro, a declarat Alexandru Paunescu, presedintele Fondului.

„Mai sunt cativa actionari care detin sume apropiate, de pana la 1-2 milioane euro, dar nu reprezinta valori semnificative”, a declarat Alexandru Paunescu.

Printre cei mai importanti actionari se vor afla mostenitorii industriasilor Nicolae Malaxa si Max Auschnit, cu titluri in valoare de 1,08 miliarde lei (341,8 mil.euro), care vor fi transformate in actiuni la Fondul Proprietatea.

Din suma totala, mostenitorii lui Nicolae Malaxa au primit cele mai mari despagubiri, respectiv 622,5 milioane lei (197 mil.euro) pentru Uzina Faur, 384,7 milioane lei (121 mil.euro) pentru Republica si 73,3 milioane lei (23 mil.euro) pentru Combinatul Siderurgic Resita.

Mostenitorii celor doua familii, Malaxa si Auschnit, vor detine, cumulat, un pachet de 7% din actiunile Fondului Proprietatea, dupa transformarea titlurilor de despagubire in actiuni.

In prezent, din actiunile Fondului, doar 3-3,5% reprezinta pachetul detinut de mostenitori, restul de 97% fiind inca in proprietatea statului, urmand ca pe masura ce detinatorii titlurilor de despagubire vor face conversia in actiuni, pachetul detinut de stat sa se diminueze, a mai spus Paunescu.

„Adoptarea ordonantei de urgenta va debloca listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti. Gasim ca fiind una dintre cele mai bune solutii de despagubire prin intermediul Fondului Proprietatea. Oricare alta solutie vehiculata pana acum, ca alternativa a Fondului, era in dezavantajul proprietarilor, dar si al statului”, a declarat avocatul Corin Trandafir, partener la firma de avocatura Rubin Meyer Doru & Trandafir, care reprezinta interesele mostenitorilor familiilor Malaxa si Auschnit.

Titlurile FP, listate in 2008

Titlurile emise de Fondul Proprietatea vor intra pe piata de capital anul viitor.

Conform ordonantei aprobate joi, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicatiilor si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului vor initia, pana la 30 septembrie 2007, procedurile de listare la BVB a minim 5% din actiunile companiilor la care Fondul Proprietatea are participatii. Procedurile de admitere la tranzactionare vor fi finalizate cel tarziu la 31 decembrie 2008.

Fondul Proprietatea are in portofoliul sau actiuni la 114 companii romanesti, iar capitalul sau social este, in prezent, de 3,9 miliarde euro. Capitalul urmeaza sa fie majorat ulterior cu alte active, daca cererile de despagubire vor depasi capitalul initial.

Listarea Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va fi aprobata de comitetul pietei in cel mult o luna daca proiectul este bine intocmit, insa Bursa va solicita date financiare despre companiile unde Fondul are detineri semnificative, a declarat joi Stere Farmache, directorul BVB.
Insa, pana ajunge in de a primi aprobarea de listare de la Bursa, Fondul trebuie sa aibe o situatie clara a actionarilor la momentul listarii, a spus Farmache.

Fondul Proprietatea va fi inregistrat la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, a categoria Alte Organisme de Plasament Colectiv. Pentru obtinerea autorizarii, portofoliul Fondului trebuie mai intai evaluat.

„Fondul Proprietatea nu va fi listat mai devreme 8-10 luni de la adoptarea ordonantei. Urmeaza ca premierul sa formeze o comisie care va organiza, la randul ei, desemnarea administratorului de fond. Administratorul de fond va face o evaluare a societatilor din portofoliul FP, evaluare care va dura, potrivit lui Paunescu, circa 3-5 luni, urmand ca, ulterior, FP sa fie listat la bursa”, a declarat presedintele Fondului Proprietatea, Alexandru Paunescu.

Spre deosebire de Paunescu, Mihai Chetreanu, comisar la Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare, crede ca fondul ar putea fi listat nu mai devreme de 9-12 luni.

Initial, procedurile de listare la Bursa a minim 10% din titlurile companiilor inca necotate, din portofoliul de detineri al Fondului Proprietatea, erau programate sa inceapa pana la data de 31 martie 2007 si sa se incheie pana la 31 august, potrivit proiectului.

Fondul Proprietatea, creat in 2005 ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate, a devenit operational, ca societate pe actiuni inregistrata la Registrul Comertului, pe 29 decembrie 2005. Planurile guvernului prevad listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti si la o bursa internationala, Londra sau New York.

Dividende de 216 milioane de lei

Fondul Proprietatea a incasat pana in prezent dividende de 216 milioane de lei (67,5 milioane de euro), aferente participatiilor la cele 116 companii aflate in protofoliu. In 2005, actiunile detinute de fond au adus dividente de 78,57 milioane de lei ( aprox. 26 mil.euro) iar anul trecut de 137,44 milioane de lei (aprox 45 mil.euro).

In acest an, dividentele incasate de Fond se vor cifra la circa 200 de milioane de lei (63 mil.euro), a estimat presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului, Alexandru Paunescu.

Capitalul fondului este format din participatii la diferite companii de stat sau privatizate, precum si din venituri din privatizari. Portofoliul Fondului este constituit din 116 companii, dintre care la 13 participatia depaseste 50%, iar la 80% dintre firme Fondul este actionar semnificativ, detinand peste 10% din actiuni.

Portofoliul Proprietatea va fi restructurat

Odata cu adoptarea ordonantei de urgenta, portofoliul Fondului Proprietatea va fi restructurat. Fondul va renunta la pachetele de actiuni detinute la 50 de firme incluse initial in portofoliu si, in schimb, isi va majora semnificativ participatiile la societati mari, in special din domeniul energetic, printre care Petrom sau companiile de productie si distributie a electricitatii.

Astfel, Fondul va primi un pachet suplimentar de 10,22% din capitalul Petrom, participatia la compania petroliera crescand la 20,22 %.

Multe dintre active sunt insa neperformante, iar conducerea Fondului vrea sa scape de ele.

„Sunt aproximativ 20 de companii care nu sunt viabile, deoarece fie sunt implicate in litigii, fie sunt in proceduri de faliment. Sunt societati cu pierderi financiare, societati in pragul falimentului”, a spus Paunescu.

„Fondul Proprietatea nu poate sa-si indeplineasca scopul cu astfel de societati in portofoliu, fiind un fond creat pentru a-i despagubi pe fostii proprietari”, a explicat Paunescu. Printre companiile vizate se afla Metrorex sau Loteria Romana, deoarece aceasta functioneaza fara profit si nu vor acorda niciodata dividende, considera Paunescu.

„Se stie ca Metrorex, de pilda, este finantat de stat, el are pierderi si este un obiectiv social. Ar fi absurd sa avem in portofoliu o detinere de unde nu vom avea niciun dividend vreodata”, a spus Paunescu. Nici detinerea la Loteria Romana nu va aduce vreun castig Fondului, pentru ca institutia este non-profit, spune Paunescu.

Procese la CEDO

Multi dintre proprietarii nemultumiti de modul in care se fac retrocedarile fostelor proprietati si de despaguburile acordate de stat, au dat in judecata statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Si, de cele mai multe ori, au avut castig.

Numai in 2006, CEDO a dat 62 de sentinte impotriva Romaniei, din cele 68 de procese aflate pe rol. Doar 4 dosare au fost respinse, iar doua au fost solutionate amiabil.

CEDO a obligat statul roman, de pilda, printr-o sentinta anuntata pe 25 mai, sa restituie imobile si terenuri ori la plata unei sume totale ce depaseste jumatate de milion de euro in procesele a trei proprietari, deposedati abuziv de comunisti, care castigasera in instantele interne, dar care nici nu se puteau folosi de bunurile lor si nici nu puteau fi despagubiti in bani sau in actiuni la fondul „Proprietatea.”

CEDO a retinut ca, „persoanele care se afla in situatia reclamantilor au dreptul la o indemnizatie egala cu valoarea de piata a bunului care nu poate fi restituit, sub forma de titluri de valoare la fondul Proprietatea”, dar remarca faptul ca „acest fond nu functioneaza, in prezent, de o maniera susceptibila sa conduca la acordarea efectiva a unei despagubiri”.

Ultimul raport al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dat publicitatii la 30 mai, constata si el faptul ca majoritatea condamnarilor Romaniei in procesele care ajung la CEDO sunt legate de retrocedarea proprietatilor confiscate abuziv de comunisti si lipsa unor compensatii banesti pentru cei care nu-si mai pot recupera imobilele sau terenurile.

„Motivele care au determinat condamnarea Romaniei in aceste cauze sunt legate de incoerenta legislativa si aplicarea defectuoasa a legislatiei existente in materia restituirii imobilelor nationalizate, intarziindu-se ori impiedicandu-se nejustificat restituirea imobilelor solicitate sau acordarea de despagubiri”, se arata in raportul CSM.