„Am analizat mai multe optiuni, diverse, iar majoritatea propunerilor noastre erau mai echilibrate intre venituri si cheltuieli. Am discutat mai multe scenarii diferite cu autoritatile in timpul misiunii noastre, care tocmai s-a incheiat. Guvernul – presedintele, premierul si ministrul Finantelor sustinuti de intregul Cabinet – au luat decizia de a merge pe aceasta abordare”, a aratat Franks, citat de Mediafax.
Intrebat daca reducerea cu 25% a fondului de salarii bugetare era necesara, Franks a afirmat ca situatia fiscala dificila impunea adoptarea unor masuri, iar autoritatile au ales reducerea cheltuielilor.
„Pai, guvernul se regasea intr-o situatie dificila, pentru ca prognoza revizuita de deficit pentru 2010, fara nicio masura, arata un deficit de 9% din PIB. Deci era nevoie de masuri serioase. Au fost mai multe posibilitati din care ar fi putut alege autoritatile – diverse variante care vizau simultan atat masuri pe partea de venituri, cat si pe cea de cheltuieli – dar decizia lor a fost sa se bazeze aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice”, a raspuns Franks.
Un comunicat al FMI transmis vineri sublinia ca institutia nu a insistat pentru reducerea salariilor si a pensiilor din Romania, decizia apartinand partii romane.
Anterior aparitiei informatiilor privind masurile de reducere drastica a cheltuielilor publice, anuntate initial joi de presedintele Traian Basescu, in presa au fost vehiculate drept masuri de scadere a deficitului majorarea semnificativa a impozitelor, respectiv cresterea TVA de la 19% la 24% si a cotei unice de la 16% la 20%.
Guvernul trebuie sa implementeze reforme structurale pentru a creste competitivatea economica
Competitivitatea economiei romanesti a crescut cu circa 15% ca urmare a deprecierii leului in contextul crizei, insa acum, dupa stabilizarea monedei nationale si a sistemului financiar, Guvernul trebuie sa implementeze reforme structurale pentru a continua trendul, considera Jeffrey Franks.
„Romania a suferit o depreciere semnificativa a monedei nationale in contextul crizei. Aceasta presiune in jos asupra monedei a reflectat, desigur, unele efecte negative ale crizei, dar a avut efectul pozitiv de a face exporturile romanesti mai competitive. In concluzie, competitivitatea a crescut cu aproximativ 15% ca rezultat al unei monede mai depreciate. Conditia cheie pentru viitor, acum ca moneda s-a stabilizat si pietele financiare din Romania s-au stabilizat, este ca guvernul sa implementeze reforme structurale pentru a face economia mai eficienta, mai flexibila si mai productiva, factori care ar produce mai multa competitivitate”, a declarat seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, intr-un interviu publicat de Fond.
Potrivit lui Franks, programul economic atasat acordului de imprumut extern al Romaniei de la FMI si UE cuprinde cateva actiuni care ar ajuta in zona competivitiatii, oficialul mentionand „masuri care vor inlesni investirea de fonduri structurale de la Uniunea Europeana”.
Totodata, Franks noteaza, ca masuri de imbunatatire a competitivitatii economice, repornirea de catre guvern a programului de privatizare, dar si masuri de crestere a eficientei sectorului public.
„Aceste politici vor ajuta la cresterea productivitatii economice, astfel incat, odata cu stabilizarea relansarii economice europene, Romania sa fie bine pozitionata pentru a castiga cat mai mult de pe urma ei”, a afirmat Franks.
O misiune FMI s-a aflat in ultimele doua saptamani la Bucuresti pentru cea de-a patra evaluare a derularii programului economic care conditioneaza acordul stand-by incheiat in primavara anului trecut, principala tema de discutie reprezentand-o politica fiscala si reducerea deficitului bugetar, in conditiile revizuirii in jos a prognozei de crestere economica pentru 2010 si a unei performante slabe la nivelul veniturilor bugetare incasate in primul trimestru.