In spatele tentativei cancelarului german, Angela Merkel, de a impune o supraveghere mai stricta a cheltuielilor Atenei se afla frustrarea Germaniei ca Grecia nu a respectat obiectivul de deficit bugetar si nu si-a reformat economia, conditii impuse prin primul pachet de imprumuturi financiare, de 110 miliarde de euro.
Europa trebuie sa decida in urmatoarele doua saptamani asupra unui al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia, de 130 miliarde de euro, iar Germania cauta asigurari ca statul elen isi va indeplini obligatiile.
Merkel a declarat luni seara, dupa summit, ca sunt necesare instrumente de control strict din exterior in cazul in care „o tara nu respecta cerintele. Nu este cazul Portugaliei si Irlandei, dar este cazul Greciei, iar asta face necesara o astfel de supraveghere”, a spus Merkel.
Presa si politicienii din Grecia au reactionat cu furie in ultimele zile la presiunile Germaniei, considerand un control extern ca o limitare umilitoare a suveranitatii nationale. Cotidianul elen To Vima a catalogat presiunile ca o cerere de „predare neconditionata” a bugetului Greciei, in timp ce alti comentatori au adus in discutie ocupatia sangeroasa a Greciei de catre germani in Al Doilea Razboi Mondial.
Tensiunile dintre Atena si Berlin arata declinul increderii in Europa ca programul de ajutor financiar pentru Grecia va functiona, dar si esecul elitelor politice de a veni cu alta solutie decat din ce in ce mai multa austeritate.
Din 2010, Grecia a ramas tot timpul in urma la atingerea tintelor de deficit bugetar, din cauza implementarii greoaie a reformelelor economice promise si a agravarii recesiunii cauzate, in parte, chiar de reducerile de cheltuieli si cresterile de taxe impuse ca masuri de austeritate, conform Mediafax.
[b]Putina lume in Europa considera ca Grecia va redeveni solvabila[/b] in urmatorii ani, in timp ce o mare parte a grecilor considera ca masurile de austeritate sunt contraproductive.
Din cauza nerespectarii tintei de deficit bugetar, urmatorul pachet de ajutor financiar va trebui sa fie, probabil, substantial mai mare decat se anticipa. Unii oficiali europeni considera ca 145 miliarde de euro ar fi o suma realista. Parlamentarii din coalitia care o sustine pe Merkel devin insa tot mai reticenti, temandu-se ca Germania da din nou bani, fara a avea certitudinea ca va recupera imprumuturile acordate deja.
Guvernul german insista ca o implementare mai ferma a masurilor de austeritate si reformelor structurale poate opri evolutia negativa a Greciei. Oficialii de la Berlin afirma ca nu sunt fixati asupra propunerii de a numi un comisar european cu drept de veto asupra politicilor bugetare ale Greciei, obtinuta de presa saptamana trecuta, dar vor o implicare mai puternica din exterior, scrie WSJ.