Goana după aur modernă. Ungaria depăşete România la rezervele de aur. Top 10 ţări cu depozite uriaşe

Ungaria depăşeşte România la rezerve de aur, după ce a achiziţionat 14,5 tone în septembrie, iar România se află pe locul al şaselea în regiunea Europei de Est în ceea ce priveşte rezervele internaţionale de aur deţinute, arată datele Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord. Doar anul acesta, preţul aurului a crescut cu 25%.

România are pe stoc peste 100 de tone de aur

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, deținerile oficiale de aur ale țării sunt de 103,6 tone. Dintre acestea, aproximativ 61 de tone (sau 59%) sunt deținute în seifurile Băncii Angliei. Cu această cantitate, România este pe locul 39 la nivel global în ceea ce privește rezervele internaționale de aur și pe locul al șaselea în regiunea Europei de Est.

Scopul principal în deținerea aurului este că acesta permite menținerea puterii de cumpărare a banilor, fiind în același timp și un instrument de independență față de infrastructura piețelor financiare globale, conform experților Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiții din Europa de Nord și un jucător important pe piața din România și Europa de Sud-Est.

Averile candidaților la prezidențiale 2024. Lingouri de aur și un candidat fără niciun venit declarat!

Dacă este să raportăm valoarea aurului deținut la totalul rezervelor internaționale, metalul galben are o pondere de 12% în rezerva internațională a României. De la introducerea noului leu românesc în 2005, această valoare a fluctuat constant, între 6,24% și 14,14%. În pofida acestui interval, deținerile efective de aur s-au modificat prea puțin în termeni cantitativi.

Fluctuațiile sunt cauzate atât de schimbarea prețului internațional al aurului, cât și de schimbarea celorlalte active deținute (precum titlurile de stat). Cum, doar anul acesta, prețul aurului a crescut cu 25%, este de înțeles că a ajuns să aibă o cotă parte mai mare în totalul rezervelor.

„Recomandările Fondului Monetar Internațional sunt că aurul ar trebui să reprezinte undeva la 10% din totalul rezervelor internaționale ale unei țări. Fiind o recomandare, există devieri între 0% (precum în Canada, Norvegia sau Croația, țări care nu dețin aur deloc) și 75% (țări precum Uzbekistan, Portugalia, SUA și Germania).

Desigur, conform acestor recomandări, raportul este menținut de Banca Națională a României. Totuși, într-o lume în care datoriile publice și private cresc constant – datoria globală raportată la produsul total global este de 333% – și cu un ritm din ce în ce mai rapid, ar trebui să ne întrebăm dacă un fond format din doar 10-12% din aur este suficient pentru a acoperi creanțele diverselor părți asupra activelor financiare cu venituri fixe (titluri de stat, obligațiuni corporative, depozite bancare, etc.)”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.

FMI ar trebui să vândă 4% din rezerva de aur pentru a ajuta ţările vulnerabile. Ultima astfel de vânzare a avut loc în urmă cu aproape 15 ani

Totuși, BNR nu a considerat necesară extinderea deținerilor de aur, ultima achiziție având loc în anul 2002, scopul declarat al BNR fiind să mențină stabil cursul de schimb dintre leu și euro, care nu este sinonim cu întărirea valorii leului românesc. Cele mai des întâlnite motivații din spatele deținerii de rezerve internaționale de către băncile centrale sunt: asigurarea unui fond în caz de situații de urgență, utilizarea activelor în ceea ce privește implementarea politicii monetare, dar și folosirea acestor rezerve ca ancoră pentru valoarea monedei emise de banca centrală.

Topul țărilor care stau pe „munți de aur”

Exploatarea aurului este o afacere globală, cu operațiuni pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. China, Australia, Rusia și Canada erau cei mai mari producători de aur din lume în 2023, conform Statista, când producția mondială de aur a atins aproximativ 3.000 de tone. La nivel de țară, China a fost cel mai mare producător din lume în 2023 și a reprezentat aproximativ 12% din producția mondială totală.

Sursă date: elements.visualcapitalist.com

În ceea ce privește țările care au cel mai mare apetit pentru a cumpăra preţiosul metal, Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România, evidențează faptul că țările estice, așa cum sunt China și Rusia, au cei mai mulți investitori de aur „pe persoană fizică”. Întrebat de ce țările vestice nu au mai mulți investitori în metalul prețios, Victor spune că regiunile neproducătoare nu sunt obișnuite cu astfel de investiții.

„Țările estice au mai mulți investitori în aur datorită dezvoltării producției și vânzării metalului prețios la scară largă. În România nu se extrage aur, așa că nu avem o altă producție decât cea a Monetăriei Statului, care produce anumite produse. În ceea ce privește aurul de investiții, în țările estice există o cultură mult mai mare și un trafic mai ridicat al acestor achiziții”, a declarat Victor Dima pentru wall-street.ro.

Gigantul financiar care pariază pe aur. La cât ar putea ajunge prețul metalului galben în 2025

Cotația aurului va ajunge la un nou nivel record anul viitor, pe măsură ce băncile centrale continuă să acumuleze rezerve, iar ratele dobânzilor de referință să scadă, susțin analiștii unei mari bănci de investiții din Statele Unite. Prețul metalului prețios ar putea trece de borna de 3.000 de dolari pe uncie.

Analiștii Goldman Sachs Group Inc includ aurul printre mărfurile de top din 2025 și spun că avansurile înregistrate în ultima perioadă ar putea să se mărească pe durata acelui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Prețul metalului galben ar urma să treacă de 3.000 de dolari pe uncie până în decembrie 2025, conform Bloomberg.

În spatele creșterii cotației se află cheltuielile băncilor centrale pentru a-și spori rezervele, în timp ce un avânt ciclic ar urma să vină din fluxurile către fonduri de investiții listate, pe măsură ce dobânda-cheie scade.

De asemenea, tensiunile economice din ce în ce mai pregnante i-ar putea conduce pe investitori să ia poziții speculative, în timp ce îngrijorările privind sănătatea fiscală a SUA ar face același lucru.

Aurul a înregistrat o cursă puternică anul acesta, depășind recorduri multiple, înainte de a se retrage într-o anumită măsură, după ce Trump a câștigat alegerile. La acel moment, dolarul american a înregistrat câștiguri.

Cât a ajuns să coste gramul de aur la Istanbul în luna noiembrie 2024. Prețul a crescut enorm

Comerțul a căpătat popularitate la începutul anilor 2000, iar această țară a devenit renumită pentru piața accesibilă. Dacă până de curând diferența de preț era semnificativă între aurul din România și cel din Turcia, în 2024 lucrurile s-au schimbat. Cei care au cumpărat recent aur de la Istanbul, din locurile renumite pentru vânzarea de bijuterii, au remarcat o creștere a prețului.

În noiembrie 2024, prețul aurului în Istanbul a înregistrat o creștere considerabilă, atingând valori cuprinse între 53 și 55 de euro pe gram. Prețul este influențat de locul din care cumperi și de cantitate.

Pentru gramajele mai mari, se poate negocia pentru discount. Totuși, această creștere reflectă tendințele internaționale de apreciere a metalului prețios, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice.

Orașul Istanbul, renumit pentru bazarurile sale, a devenit un punct de interes pentru comercianți și investitori, iar cererea ridicată contribuie la menținerea prețurilor la niveluri înalte.

În România, prețul gramului este și el influențat de evoluțiile internaționale. La Banca Națională a României, în noiembrie 2024, gramul de aur este evaluat la aproximativ 360-365 lei (aproximativ 72-74 euro, la cursul de schimb curent).

Sfaturi pentru a evita înșelăciunile la achizițiiile din Turcia

Dacă plănuiți să cumpărați din Istanbul, este esențial să fiți precauți. Iată câteva ponturi pentru a evita produsele contrafăcute sau tranzacțiile dezavantajoase:

• Verificați autenticitatea. Căutați ștanțele oficiale și certificările care atestă puritatea aurului (exprimată în karate, de exemplu 14k, 18k sau 24k). De asemenea, utilizați un magnet, deoarece aurul pur nu este magnetic.
• Alegeți furnizori de încredere. Evitați comercianții ambulanți sau magazinele obscure. Optați pentru magazinele mari și recunoscute din bazarurile istorice, cum ar fi Marele Bazar din Istanbul sau magazinele din mall-uri, care sunt cunoscute pentru standardele mai stricte.
• Cereți factură și certificat de autenticitate. Aceste documente sunt esențiale pentru a dovedi că aurul este autentic și pentru a evita eventualele probleme la revânzare.
• Fiți atenți la prețurile foarte mici. Prețurile semnificativ sub media pieței pot fi un semn al unei fraude. Un gram de aur real în Turcia nu ar trebui să coste mult sub prețul menționat de 53-55 euro.
• Evitați achizițiile în grabă. Comercianții pot încerca să exercite presiune pentru a finaliza tranzacția rapid. Luați-vă timpul necesar pentru a inspecta produsele și a compara ofertele.

Victoria lui Donald Trump în alegeri a dus preţul aurului la cel mai redus nivel din ultimele două luni, în timp ce investitorii cumpără acţiuni şi criptomonede

Preţul aurului a înregistrat joi un nou declin, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimele două luni, pe măsură ce sentimentul de “risk-on” domină pieţele, iar dolarul american continuă să se întărească după victoria lui Donald Trump la alegerile din SUA de săptămâna trecută, transmite CNBC.

Preţul metalului preţios a scăzut cu aproximativ 7% de la anunţul rezultatelor electorale din Statele Unite, preţul spot fiind de 2.559,2 dolari pe uncie, iar contractele futures la New York Mercantile Exchange tranzacţionându-se la 2.567,3 dolari pe uncie.

Maximilian Layton, director global al cercetării în domeniul mărfurilor la Citi, a declarat că este posibil ca preţurile aurului să rămână scăzute, pe măsură ce pieţele de acţiuni americane beneficiază de perspectiva unor taxe mai mici şi reglementări reduse.