Imposibilele optiuni ale lui Emil Boc: Cresterea taxelor, taierea cheltuielilor sau traiul pe datorie

Analistii economici cred ca Guvernul are la dispozitie numai trei solutii pentru a compensa scaderea pensiilor, care a fost respinsa vineri de Curtea Constitutionala. Echivalentul de 1,3% din PIB, care urma sa fie „salvat” astfel, ar putea fi obtinut prin cresterea TVA, reducerea cheltuielilor statului, inclusiv disponibilizari, sau din imprumuturi.

Analistii economici se tem insa ca si de aceasta data, Boc va face alegerea gresita, la fel cum a facut-o si la jocul precedent, cand a ales reducerea pensiilor, cu toate ca orice jurist cu cunostinte minime putea argumenta ca decizia era anticonstitutionala.

”Oricum masura reducerii pensiilor era inutila, din punct de vedere economic”, spune consultantul economic Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizarii. Daca ar fi taiat pensiile, statul ar fi economisit in jur de 800 milioane de euro, insa consecintele sociale ar fi fost grave.

Ce va face Emil Boc de aceasta data? La conferinta de presa de vineri el a evitat sa dea informatii, afirmand ca solutiile se negociaza in prezent cu Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala. Specialistii se tem ca, din cele trei solutii aflate la indemana (cresterea taxelor, reducerea cheltuielilor si continuarea imprumuturilor), Boc va alege doua, lasand deoparte reducerea cheltuielilor. De ce? Pentru ca ar insemna ca guvernantii sa renunte la clientela politica.

”Guvernul va creste TVA-ul undeva spre 23-24%”, estimeaza consultantul economic Bogdan Baltazar. ”Nu cred ca va umbla la cota unica. Va taia salariile si cam atat. Cel putin pana acum, Guvernul a dovedit cu prisosinta ca nu are capacitatea de a reduce cheltuielile clientelare”, afirma consultantul.

La randul sau, consultantul Mircea Cosea crede ca majorarea taxelor este inevitabila. ”Sa majorezi TVA-ul este cel mai simplu. Obtii efecte fara batai de cap. Intrebarea este daca s-a gandit cineva ce efecte va avea aceasta decizie in mediul privat”, spune Cosea.

Analistul crede ca, dincolo de cresterea TVA-ului, Guvernul va continua sa se imprumute. ”Statul se va imprumuta din piata interna si va incerca sa iasa si pe pietele externe. Costurile vor fi, insa, mult mai mari”, spune el. Cat de scump se va imprumuta Guvernul ramane de vazut. In prezent o face aproape de 7%. ”Daca acordul cu FMI ar avea de suferit de pe urma indeciziei Guvernului de a face reforme, cu siguranta costurile vor creste semnificativ”, a spus Cosea.

Reducerea cheltuielilor, cea mai buna solutie?

Analistii economici spun ca echivalentul a 1,3% din produsul intern brut (PIB), pe care Guvernul il are de adunat pentru a compensa decizia de mentinere a pensiilor, ar putea fi obtinut, cel mai bine, din reducerea cheltuielilor bugetare.

”Daca vrea sa nu aiba probleme cu FMI, ar trebui ca de la 1 iulie, Guvernul sa faca reforme masurabile”, spune Baltazar. Consultantul economic Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizarii, propune solutii concrete.

”Suspendarea programelor de tip Prima Casa, inghetarea achizitiilor publice si reducerea drastica a cheltuielilor din administratia locala. Degeaba in ministere se taie benzina, daca in primarii nu se face nimic”, spune expertul.

Daniel Daianu, fostul ministru de Finante, crede ca pe langa scaderea cheltuielor, a sosit momentul sa fie facute disponibilizari, pentru ca statul nu isi mai permite sa tina atat de multi angajati. ”Vreau sa vad, in primul rand, o analiza concreta in care sa ni se spuna clar cati oameni sunt in plus, 100.000, 300.000, 500.000?”, spune Daianu.

Potrivit analistilor, numai inghetarea achizitiilor publice si a programelor de tip Prima Casa ar acoperi suficient banii pentru pensii.

”Totul este sa vrei sa faci cu adevarat reforme”, declara consultantul Razvan Orasanu, fost sef al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). ”Bulgarii, impreuna cu Banca Mondiala, au pus in practica un sistem informatizat de colectare a veniturilor la buget, si astfel le-au crescut incasarile cu 3% din PIB. Au eliminat intermediarii, spaga. Ganditi-va ca la noi se colecteaza doar 50% din taxe si impozite”, a declarat Orasanu.

Analistii : Marea problema o reprezinta cursul leului

Expertii in economie spun ca, in acest moment, nu exista motive de panica. Statul are cu ce sa isi plateasca facturile, lucru recunoscut vineri si de Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor.

Nici chiar transa de la FMI nu reprezinta o mare problema, pentru ca Fondul, cel mai probabil, va amana decizia privind eliberarea celei de-a cincea transe din imprumut, de 850 milioane euro, programata pentru luna iulie.

”Ca decid luni, ca decid in iulie, nu mai este atat de important. Oricum banii nu mai mergeau la buget, pentru plata salariilor si pensiilor, ci direct in conturile Bancii Nationale, care are inca o rezerva valutara suficienta”, spune consultantul Bogdan Baltazar.

Fostul ministru Daniel Daianu spune, pe de alta parte, ca decizia Curtii Constitutionale era luata in calcul de pietele financiare. ”In Letonia s-a intamplat la fel, asa ca exista un precedent. Pietele aveau in calcul aceasta varianta”, a spus Daianu.

Principala ingrijorare este legata insa de cotatia leului. Expertii spun ca Guvernul, atunci cand va anunta deciziile alternative, va trebui sa se gandeasca si la cotatia monedei, de care depinde in mare parte evolutia economiei.

”Guvernul trebuie sa isi coreleze politica fiscala cu cea monetara, pentru ca altfel, daca venim cu majorare de TVA peste leu, se va ajunge la inflatie. Banca Nationala a avertizat ca o majorare a TVA-ului cu 4-5 procente se va traduce intr-un avans inflationst la un nivel similar”, spune consultantul Razvan Orosanu.

Daianu este ceva mai optimist: ”La cat de slaba este activitatea economica, nu vad prin ce mecanisme putem ajunge la o inflatie de doua cifre, asa cum spun unii”.

Leul s-a depreciat vineri, dupa anuntul Curtii Constitutionale, la minimul acestui an in fata euro, de 4,28 lei pentru un euro. Surse din piata bancara se asteapta ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa intervina doar in momentul in care leul s-ar deprecia peste pragul de 4,3 lei/euro.

Cel mai bun si cel mai prost scenariu pentru Romania

”Guvernul are solutiile pentru a compensa decizia CCR in cazul pensiilor”, a declarat premierul Boc, vineri, intr-o interventie extrem de ambigua. ”Discutam cu partenerii nostri si va vom anunta deciziile”, a mai spus primul ministru. Care sunt acestea, cand vor fi aplicate, cum, ce impact vor avea? Intrebari ramase fara raspuns.

Analistii economici spun ca scenariile nu sunt foarte greu de facut. In varianta cea mai buna, Guvernul va taia salariile bugetarilor cu 25% si va reduce cheltuielile bugetare la minim, reusind astfel sa tina deficitul in limita a 6,8% din PIB, nivelul negociat cu FMI. Chiar si daca ar continua sa imprumute bani de la banci, n-ar fi o mare problema, atata timp cat randamentele vor fi cele din prezent.

Este realista insa aceasta varianta? Expertii se tem ca nu si ca Guvernul va alege sa creasca TVA-ul, sa se imprumute si sa isi conserve afacerile de partid. Rezultatul? ”Aceasta decizie va afecta economia reala, mediul privat va fi lovit din nou, va scadea consumul”, a declarat consultantul Bogdan Baltazar.

Exista si voci care semnaleaza pericolul reprezentat de marirea fiscalitatii ”Daca vor creste taxele, va lua foc economia”, avertiza recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Ce se va intampla daca Guvernul ridica stacheta fiscala? ”Scenariul e simplu si dureros. Cresc taxele, firmele isi restrang activitatea, statul incaseaza tot mai putin, economia subterana creste, somajul se amplifica, Guvernul se imprumuta din nou si, pe nesimtite, ajungem in situatia Greciei sau poate chiar mai rau”, a declarat Dan Matei Agathon, purtatorul de cuvant al confederatiei patronale Conpirom.

„Macar grecii au cheltuit o parte din banii pentru investitii si se vede. La noi, toti banii s-au dus pe consum”, a conchis Agathon.