In Aquila, \”capitala durerii\”, liderii lumii stabilesc cand vom iesi din criza

Aleasa in mod simbolic ca loc de desfasurare a summitului, „Aquila, capitala durerii„, cum a numit-o premierul italian Silvio Berlusconi, orasul devastat de cutremurul din aprilie, ar urma sa reprezinte locul in care „va reveni speranta„.

Dincolo de aceste cuvinte cu valente simbolice, expertii in economie spun ca reuniunea din Italia ar putea reprezenta punctul de rascruce in care liderii celor mai importante tari ale lumii vor decide cum va arata viitorul, cel putin urmatorii 10 ani.

„In Italia se va trage linie si se va face bilantul eforturilor din ultimele luni. Dupa ce s-au pompat sute de miliarde de dolari in economie, se va decide daca mai este nevoie sau nu de noi infuzii de capital”, estimeaza John Kirton, director al grupului de cercetari privind G8 de la Universitatea din Toronto.

Richard Portes, cercetator la Scoala Economica de la Londra, crede ca summitul va raspunde, chiar si indirect, la intrebarea fundamentala ce macina o lume intreaga – ne indreptam spre iesirea din criza?

[quote=Richard Portes, cercetator la Scoala Economica de la Londra]Mai sunt capabile marile puteri sa sustina economia mondiala? Cand va fi depasita criza? Liderii G8 sunt aproape condamnati sa ofere raspunsuri[/quote]
Importanta acestei reuniuni este data si de invitarea liderilor tarilor membre G5 (Africa de Sud, Brazilia, China, India Mexic), Australiei, Indoneziei si Coreei de Sud. China, una dintre putinele tari ale caror economii continua sa creasca, in ciuda crizei economice, si-a radicalizat discursul la adresa „ordinii mondiale”, fie ca este vorba de rolul monedei americane sau de deciziile marilor puteri in ceea ce priveste reglementarea finantelor mondiale.

„Este o iluzie sa ne imaginam o reforma durabila a sistemului financiar fara sa asociem tara care detine cele mai mari rezerve de schimb (2.000 mld. $ – n.r.)”, China, a declarat Barry Echengreen, de la Universitatea Berkeley, din Statele Unite.

La summitul din Italia vor participa aproape 30 de sefi de state si de guvern, printre care liderul SUA, Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel, presedintele francez Nicolas Sarkozy si liderul de la Kremlin, Dimitri Medvedev.

Ce decizii ar putea fi luate la Aquila
Potrivit specialistilor, la summitul G8 din Italia, liderii celor mai bogate tari are lumii vor apasa puternic pedala de acceleratie a reformelor ce vizeaza reglementarea sectorului financiar mondial.

In conditiile in care luni, la Moscova, presedintele american Barack Obama si liderul rus Dmitri Medvedev declarau ca este necesar un control mai puternic al finantelor mondiale, specialistii se asteapta ca la Aquila sa fie propuse noi masuri menite sa limiteze libertatea de actiune a capitalului speculativ.

Reforma a fost declansata deja de Obama in SUA, prin intermediul controversatului program de reglementare a sectorului financiar, aflat in dezbaterea Congresului. Iar Uniunea Europeana i-a urmat exemplul, liderii tarilor membre insarcinand Comisia Europeana ca pana in toamna sa vina cu un pachet de masuri concrete pentru a evita, pe viitor, aparitia unor noi „bule speculative” in genul creditelor sub-prime din SUA in care majoritatea marilor banci europene s-au incurcat „ca in borcanul cu miere”.

„Trebuie accelerat ritmul reformelor acolo unde regulile de transparenta nu sunt respectate”, a declarat, saptamana trecuta, premierul britanic Gordon Brown.

La randul sau, liderul francez Nicolas Sarkozy a precizat ca „ne vom opune celor care isi imagineaza ca, dupa criza, isi vor putea relua micile afaceri ca inainte”, aluzie la „teapa secolului„, cum a fost numita afacerea ilegala construita de fostul presedinte al Nasdaq, Bernard Madoff, condamnat la 150 de ani de inchisoare, dupa ce, prin diverse artificii financiare, a provocat o paguba de aproape 50 miliarde de dolari.

[quote=John Kirton, profesor Universitatea din Toronto]Summitul va fi o ocazie pentru dezbateri aprinse legate de momentul renuntarii la masurile de sustinere a economiilor[/quote]
Tot in cadrul summit-ului de la Aquila se va decide daca marile puteri vor opri „robinetul” infuziilor de capital in economie. Ajutoarele financiare acordate companiilor cu probleme, in special din sectorul bancar, nu si-au aratat efectul scontat. Cel mai relevant exemplu este infuzia de 447 miliarde de euro pe care Banca Centrala Europeana (BCE) a facut-o luna trecuta in sistemul bancar european, menita sa relanseze creditarea.

„E nevoie de mai mult decat aceste infuzii de capital, care, in cel mai rau caz, vor reaprinde inflatia”, estimeaza Charles Wyplosz, de la Institutul de Inalte Studii Internationale, cu sediul la Geneva.

„Trebuie ca astfel de ajutoare sa fie acordate numai beneficiarilor care le folosesc pentru investitii, pentru restartarea business-ului, nu pentru acoperirea unor gauri din conturile unor actionari”, a spus expertul, intr-un interviu pentru Financial Times.

Presa internationala comenteaza ca liderii G8 vor decide totusi o „relaxare” a conditiilor in care statul poate interveni in economie. Dupa modelul american, acolo unde administratia a decis sa investeasca masiv in relansarea gigantului din industria auto General Motors, si alte mari companii ar urma sa beneficieze de sprijinul statelor.

„Nu e vorba de protectionism. Cum astfel de companii contribuie in mod semnificativ la produsul intern brut, este absolut necesar sa fie ajutate sa treaca de criza”, a declarat, recent, presedintele francez Nicolas Sarkozy, incercand sa explice astfel ajutoarele de 6 miliarde de euro acordate producatorilor auto Renault si Citroen, cu conditia de a nu-si inchide fabricile din Franta.

La summit-ul de la Aquila se va discuta, de altfel, si despre masurile protectioniste luate de multe dintre tarile lumii, in speranta ca vor reusi sa isi protejeze economiile in fata valului de produse de import, tot mai ieftine si tentante, dar extrem de toxice pentru propriile economii.

Directorul general al Organizatiei Mondiale a Comertului, Pascal Lamy, ar urma sa primeasca un mandat ferm pentru incheierea negocierilor privind liberalizarea comertului mondial pana la sfarsitul anului 2010, potrivit Reuters.

O noua moneda globala „anti-criza”

China, pe de alta parte, a cerut o dezbatere cu privire la o noua moneda globala de rezerva, dolarul fiind considerat prea subred in fata pericolului inflationist. Noua moneda ar trebui sa joace rolul drepturilor speciale de tragere (DST), introduse de FMI in 1969, si care sa se raporteze la un cos de mai multe valute.

Ideea nu este una noua, fiind vehiculata si in trecut, inclusiv de economisti celebri precum John Keynes. Inclusiv rusii au incercat sa propuna rubla ca valuta mondiala, iar presedintele Kazahstanului a vorbit despre „acmetal”, o moneda sub egida ONU, a carei denumire ar reprezenta o combinatie intre cuvantul grec „acme” (nivelul de varf al unei dezvoltari) si „capital”.

Cum era de asteptat, americanii s-au declarat impotriva unei astfel de propuneri, considerand ca dolarul este puternic, iar criza economica a intrat deja in faza de convalescenta.

Ajutoare pentru tarile sarace

In cadrul summitului G8 din Italia, se va discuta si despre masurile necesare pentru ajutoarea tarilor sarace pentru a trece de criza economica, in contextul in care aceasta a generat grave probleme sociale.

Potrivit Financial Times, liderii celor mai bogate tari ale lumii ar putea semna o initiativa pentru securitatea alimentara. O actiune ce vizeaza acordarea unor fonduri de peste 12 miliarde de dolari, in urmatorii 3 ani, pentru dezvoltarea agriculturii din tarile sarace.

[quote= Ban Ki-moon, secretarul general al ONU]Efectele crizei sunt mult mai puternice in tarile sarace, acolo unde somajul a explodat, iar foametea reprezinta o amenintare reala[/quote]
Multe dintre tarile sarace ale lumii depind de banii trimisi de muncitorii din Occident. Premierul italian Silvio Berlusconi, ce detine, in aceasta perioada, conducerea G8, va propune o reducere a taxelor de transfer de fonduri internationale.

In ciuda agendei vaste de discutii, ce va include si eforturile privind reducerea poluarii si alte probleme geo-politice, precum situatia din Iran si pericolul nuclear nord-coreean, unii experti nu se asteapta ca G8 sa vina cu solutii imediate, ci sa ofere liniile directoare pentru hotararile ce vor fi luate in cadrul summit-ului G20 din septembrie, din Statele Unite.

„Summitul din Italia este important privind din prisma directiilor pe care le va trasa. Deciziile vor fi luate insa in SUA”, a declarat Richard Portes, cercetator la Scoala Economica de la Londra, citat de AFP.

Teoria este sustinuta si de expertul John Kirton, de la Universitatea din Toronto, care considera ca G8 joaca un „rol esential”, stabilind „orientarile” grupului G20.