Industria ironizeaza taxa fast-food: Daca vindem hot-dog-ul sub numele de crenvurst, e mai sanatos?

”Sa lansezi o asemenea initiativa fara sa te documentezi inainte, reprezinta o dovada clara de neprofesionalism”, declara, pentru DailyBusiness.ro, Marian Alecu, fostul manager general de la Mc Donald’s Romania, referindu-se la initiativa Ministerului Sanatatii de la lansa o taxa pe produsele fast-food, similara taxei pe viciu.

”E o decizie luata dupa ureche, care vine sa demonstreze ceea ce spun de mult. Din pacate, autoritatile romane mai mult pun piedici mediului de afaceri decat sa il ajute, mai ales acum, in perioada de criza”, a declarat omul care a pus bazele conceptului ”fast food” in Romania (puteti citi aici un reportaj DailyBusiness.ro despre cum a construit Alecu imperiul Mc Donald’s in Estul Europei).

Sorin Minea, presedintele Romalimenta, asociatia ce reprezinta producatorii din industria alimentara, este si mai categoric. ”Acesta taxa este o aberatie. Cum vine cineva nou la guvernare, incearca sa arate cat e de specialist. Daca vrem sa dam legi populiste, va iesi un dezastru”, spune Minea.

Ce spun de fapt specialistii, dincolo de a face haz de necaz? In esenta ca legea, despre care se presupune ca va fi aplicata pe produsele nesanatoase, va incerca sa reglementeze un domeniu in care nimeni nu a reusit cu adevarat acest lucru, decat punctual, pe anumite segmente de piata.

”Sa va dau un exemplu. Daca hot-dogul va fi considerat produs nesanatos si va fi taxat, daca redenumesc produsul crenvurst, e sanatos sau nu? La fel si cu hamburgerul. Pana la urma e facut din carne de vaca care e sanatoasa, sau poate ca nu. Sa legiferezi in domeniul asta e al naibii de greu si ma mir ca s-au hazardat sa o faca fara macar sa consulte specialistii”, spune Minea.
[quote=Marian Alecu, fost director Mc Donald”s Romania]Nu exista mancare sanatoasa si nesanatoasa. Si slanina e sanatoasa, daca o mananci cu cap. Excesul da, poate fi nesanatos[/quote]
Potrivit expertului, grija guvernului pentru ceea ce mananca romanii este normala, insa poate fi pusa in valoare mai bine printr-o campanie de promovare inteligenta, nu printr-o taxa pe care, pana la urma, tot consumatorii o vor plati. ”Consumul de tutun nu a scazut odata cu cresterea accizelor si scumpirea tigarilor. La fel e si cu produsele considerate junk food”, a mai spus expertul.

Taxa de 1 miliard de euro

Adrian Streinu Cercel, secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, a declarat ca taxa va fi aplicata tuturor produselor care contin E-uri si alte substante artificiale, de la hamburgeri, saorma, cipsuri, sucuri carbogazoase la dulciuri si prajituri.
[quote=Adrian Streinu Cercel, secretar de stat in Ministerul Sanatatii]’Nu vom taxa mancarea naturala, cea ecologica. Incercam sa promovam alimentatia sanatoasa[/quote]
”Banii pe care ii vom obtine din taxa, circa 1 miliard de euro, ii vom folosi pentru demararea unor programe de sanatate”, a spus oficialul MS.

Cum a calculat aceasta suma, e greu de spus. Cercel a evitat sa spuna de unde a scos miliardul. Potrivit expertilor, o suma atat de mare va putea fi stransa doar daca se va impozita intreaga industrie alimentara.

”1 miliard de euro este o suma uriasa”, spune Minea. Potrivit expertului, ”era mai simplu ca Guvernul sa spuna direct – avem nevoie de bani de la voi, hai sa gasim o solutie, decat sa lanseze tragi-comedii de genul asta”.

Marian Alecu, fostul manager general de la Mc Donald”s Romania, crede ca, indiferent de forma sub care va fi aplicata, taxa se va regasi in pret. ”In economia de piata, pe care domnii din guvern par sa nu o inteleaga, orice taxa se traduce in pret. Ingrijorator este faptul ca aceasta taxa va reprezenta un motiv in plus de scumpire si implicit de crestere de profit pentru speculanti”.

Potrivit expertului in taxe si impozite Gabriel Sincu, de la compania de consultanta Mazars, marea problema este ca aceasta taxa nu va face altceva decat sa creasca evaziunea fiscala in domeniu.

”Nu stiu care o sa fie rezultatul si cum poate sa fie aplicata. Cu siguranta lanturile mari de fast food nu isi vor putea permite sa fie in ilegalitate, dar toti shaormistii de la colt cu siguranta o sa gaseasca metode sa fenteze fiscul”, spune expertul.

Presedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat ca asteapta cu interes ca cei care au gandit taxa sa ii invite la consultari. ”Vreau sa vad un proiect de lege clar, care sa reglementeze in mod strict ce e produs sanatos si ce este nesanatos. Va fi interesant de vazut. Pana acum, antecedentele dovedesc contrariul. Legea ce interzice vanzarea produselor fast-food in unitatile de invatatamant s-a dovedit extrem de proasta si usor de ocolit, asa cum am spus”, a declarat Minea.

In opinia lui Marian Alecu, dincolo de controversele legate de posibila introducere a taxei pe fast-food, initiativa guvernului dovedeste inca un lucru – faptul ca predictibilitatea fiscala este o necunoscuta pentru autoritati. ”Sa vii sa lansezi astfel de teme dupa ce firmele si-au facut deja bugetele pe 2010, si-au calculat costurile etc, e o dovada de neprofesionalism. Nu m-ar mira ca, odata cu guvernul sa se foloseasca de dreptul de a emite ordonante si sa ne trezim cu o multime de modificari fiscale, in goana aceasta dupa bani”, a mai spus omul de afaceri.

Taxa va fi aplicata de la 1 martie

Potrivit proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului Sanatatii, taxa pe fast food, denumita ”contributie”, va fi achitata de toate persoanele juridice care produc, importa sau prepara alimente nerecomandate cu continut crescut de sare, grasimi, zahar, cu aditivi alimentari, de la produsele tip fast-food, produse de patiserie-cofetarie, snacksuri si chipsuri pana la bauturi racoritoare cu exceptia apei plate imbuteliate sau apei minerale imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume.

Valoarea contributiei nu a fost inca stabilita, insa proiectul prevede ca taxa sa fie aplicata de la 1 martie 2010.

„In aceste zile am cerut Comisiei de nutritie a Ministerului sa stabileasca exact detaliile privind modul de aplicare a conceptului. Vom avea intalniri cu producatorii si cu cei vizati de aceasta masura”, a declarat ministrul Sanatatii Attila Cseke. Potrivit oficialului din minister, taxa pentru producatorii si distribuitorii de produse fast-food este perceputa si in alte tari ale Uniunii Europene cum ar fi Franta, Germania, Marea Britanie.

”Exista intr-adevar tari in care astfel de taxe exista, dar nu sub aceasta forma. Produsele la care se refera sunt foarte bine explicate. Cred ca termenul de aplicare este prea scurt, in conditiile in care va fi foarte dificil sa reglementezi diferenta dintre bauturile naturale cu acid si cele fara. Ambele sunt la fel de naturale, diferenta o constituie dioxidul de carbon adaugat”, a replicat presedintele Romalimenta, Sorin Minea.

Proiectul de lege se afla, in prezent in dezbatere publica. Va puteti formula opinia pe site-ul Ministerului Sanatatii.

Fast food-ul a explodat in vremuri de criza

Industria fast food este una dintre putinele care a reusit sa faca profit in vreme de criza. Pretul produsului si servirea rapida au transformat retelele in genul Mc Donald’s, KFC, Fornetti sau simplele covrigarii, gogoserii si saormarii, intr-una dintre cele mai favorizate afaceri pe timp de criza.

Potrivit unui studiu publicat de Euromonitor si intitulat ”Global Consumer Foodservice: How The World Eats”, comertul stradal a inregistrat in 2008 cel mai mare avans al vanzarilor la nivel global, de 9%. Chioscurile stradale au realizat vanzari de 88,4 miliarde de dolari, situandu-se pe locul patru in topul incasarilor operatorilor de profil, cu toate ca detin numai 21% din totalul pietei de food service ca numar de locatii.

Raportul Euromonitor, ultimul dat publicitatii in domeniu, arata ca, la finele lui 2008, in Romania functionau 6.854 de magazine de tip fast-food, dintre care 832 apartinand unor retele si 6.022 independente. Cifra de afaceri totala realizata a depasit 728 de milioane de dolari.

”Excelenta performanta a chioscurilor de strada la nivelul intregii tari s-a datorat preferintei constante a consumatorilor pentru produsele de patiserie (pateuri si placinte), datorita faptului ca sunt ieftine, proaspete si pot fi consumate oricand, pe drum, sau la pachet pentru acasa”, se arata in studiu.

Expertii se asteapta ca vanzarile acestor unitati sa continua sa creasca in urmatorii trei ani, pana in 2013, cand vom asista la o maturizare a pietei, in care afacerea in franciza va fi principalul format operational.