Potrivit
proiectului, de aceasta facilitate ar urma sa beneficieze persoanele
care au luat credite in euro sau in alte monede straine.
Pentru
ambele categorii de credite conversia ar urma sa se poata face
inclusiv in orice alta moneda straina.
Initiatorii propun ca aceste noi
reglementari sa se aplice unitar contractelor de credit aflate in
desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii, dar si
contractelor de credit viitoare.
Conform initiativei,
bancile vor fi obligate ca atunci cand valoarea creditului initial
este depasita cu 20 la suta sa informeze consumatorul, acesta putand
sa opteze pentru convertirea in moneda care il avantajeza mai mult,
fara a dauna principiilor legilor si reglemetarilor interne ale
institutiilor bancare.
„Consideram ca majorarea ratelor
bancare datorate de catre consumatori cauzate de fluctuatiile ratei
de schimb valutar este injusta functionand in detrimental romanilor
care au credite in valuta, inclusiv in cazul contractelor de credit
incheiate fara sa detina toate informatiile privind riscul pe care
fluctuatiile cursului de schimb le are asupra ratelor”,
mentioneaza initiatorii in expunerea de motive, potrivit Mediafax.
Directorul Directiei de Supraveghere din BNR,
Nicolae Cinteza, a declarat in Comisia de buget din Senat, despre
propunerea legislativa de restituire in lei a creditelor luate in
valuta, la cursul de la semnarea contractului, ca masura ar genera criza de sistem si ca vor fi banci care vor da faliment.
Ulterior, avocatul
Gheorghe Piperea, a declarat ca, conducerea BNR ar putea analiza
potentiala demitere a lui Nicolae Cinteza, dupa ce acesta a declarat
marti ca unele banci vor falimenta, daca se va aproba o propunere
legislativa prin care creditele luate in valuta sa fie restituite in
lei, la cursul de la semnarea contractului.
El spune ca a mai
auzit povestea asta „trista”, cu banci care ar falimenta.
„Inca de prin 2010 ni se spunea ca daca se aplica OUG 50/2010
asa cum era in forma sa initiala bancile vor suferi pierderi de 900
de milioane de euro (pe urma s-au redus estimarile de pierderi la 600
de milioane, pe urma la 200 de milioane). In chestiunea clauzelor
abuzive, in 2013, BNR a si facut un studiu de impact, pornind de la
aceeasi premisa – sperietoare : ca eliminarea din contract a
clauzelor abuzive ar insemna o afectare grava a sistemului bancar”,
mentioneaza avocatul.
Dar concluzia emisa de BNR in august
2013 (semi-public dezvaluita) a fost ca nu e niciun pericol rezultat
din evacuarea din contract a clauzelor abuzive, nici macar pentru
cele 2-3 banci „recalcitrante” care aveau (si inca mai au)
litigii in numar relativ mare pe aceasta tema, continua Piperea.
„Ca sa calmez
eventualele panici ale bancherilor – potential – speriati, reamintesc
ca, din 3 milioane de debitori la banci cu potentiale clauze abuzive
in contract, au declansat litigii un maxim de 15.000 dintre ei
(probabil si aceasta cifra este exagerata; eu, spre exemplu,
gestionez litigiile a unui numar de circa 4.500 de persoane). O
picatura intr-un ocean„,
explica avocatul.
El considera ca Nicolae Cinteza
actioneaza din nou butonul de panica, desi in litigii pentru
denominarea in lei a creditelor nu sunt implicati decat 1.200 de
reclamanti (dintr-un potential estimat la 150.000 – 200.000 de
consumatori de astfel de „produse financiare”).
Citeste si:
Razboiul
clienti-banci continua. Vor renunta institutiile financiare la
clauzele abuzive?
Cat trebuie sa castigi ca sa poti lua un credit prin programul Prima Casa
Jumatatea nu e chiar jumatate! Reducerea ratei
la credite, campanie electorala si banci salvate?