\”Invazie\”: Peste 100.000 de chinezi vor veni sa munceasca in Romania

Romania se confrunta cu un deficit de forta de munca estimat de autoritati la circa 600.000 de muncitori. Cea mai mare criza este in sectorul constructiilor, acolo unde „boom”-ul investitional este franat de lipsa fortei de munca, reclamata de firmele de constructii si estimata la peste 150.000 de persoane.

Deficit de personal se inregistreaza si in industria usoara, dar si in alte domenii, de la agricultura la constructiile navale, acolo unde desi afacerile cresc cu cea mai mare rata din Uniunea Europeana, constructorii sunt nevoiti sa refuze sau sa amane contracte, din lipsa de personal.

Companiile romanesti au decis ca, decat sa astepte intoarcerea celor peste doua milioane de muncitorii romani din Occident, o situatie absolut ipotetica, mai bine apeleaza la forta de munca din Asia. Managerii romani ar fi vrut sa aduca muncitori din Republica Moldova, dar aparent acestia prefera sa lucreze in Rusia si Ucraina.

2008: primele serii de lucratori chinezi

Liviu Rogojinaru, purtatorul de cuvant al Consiliului IMM-urilor, organizatia patronala in domeniu, a declarat ca din 2008 vom asista la venirea in tara a primelor contingente de muncitori straini, in special din China.

„IMM-urile au nevoie de forta de munca si cum din tara e din ce in ce mai greu sa faci angajari, muncitorii romani preferand sa plece la munca in strainatate, am ales piata chineza”, a declarat Rogojinaru. „Contactele cu partea chineza sunt deja realizate, avem nevoie cam de 100.000 de muncitori care vor veni treptat, in functie de solicitarile agentilor economici”, a mai spus Rogojinaru.

Gabriel Ghelmegeanu, presedintele Camerei de Comert Romania-China, spune ca a primit zeci de solicitari din partea unor companii romanesti si ca anul viitor vom asista la primele infuzii de capital uman chinezesc in economia romaneasca.

„Necesarul imediat de forta de munca in economie, in special in sectorul constructiilor, acolo unde activez si eu, ar fi cam de 60.000-100.000 de muncitori. Pe termen lung, necesarul ar putea fi chiar mai mare. Partea chineza este dispusa sa trimita muncitori in Romania, dar totul depinde de seriozitatea contractorului roman”, a declarat Ghelmegeanu, pentru DailyBusiness.

Unul dintre intermediarii ce va aduce forta de munca in Romania este Patronatul Agentilor Economici Acreditati pentru Plasarea Fortei de Munca in Strainatate (ACORD). Roxana Prodan, presedintele patronatului, spune ca se cauta in special muncitori calificati in constructii – finisaje, confectii textile si curatenie.

„Cerere exista, oferta la fel, contractele sunt deja inaintate, asteptam doar ca investitorii romani sa le creeze muncitorilor chinezi facilitatile de cazare si sa se semneze contractele. Primii muncitori chinezi vor veni de anul viitor, cateva mii pentru inceput, iar pana in 2010, vom asista la o crestere sustinuta a importului de forta de munca, ce ar putea acoperi deficitul din piata, de peste 100.000 de muncitori”, a declarat Roxana Prodan, pentru DailyBusiness.

Chinezii vor primi salarii de 650 dolari, plus cazare si masa

Presedintele patronatului ACORD spune ca salariul negociat de chinezi este de 600-650 dolari pe luna (circa 400-450 euro la cursul actual), in functie de domeniul de activitate in care vor activa muncitorii. Pe langa salariu, acestia vor primi cazare si masa.

„Pachetele salariale negociate difera, bineinteles, in functie de domeniu si de firmele implicate. Unii au ales sa primeasca salariu net, fara facilitati de masa, altii au ales inclusiv cazarea. Exista diverse tipuri de contracte pe care le-am intermediat”, a declarat Roxana Prodan.

Gabriel Ghelmegeanu spune ca in prezent, in Romania lucreaza 1.100 de chinezi si ca in scurt timp, vor intra in tara alti 200 de muncitori.

„Firmele romanesti au preferat chinezii si nu pakistanezii, indienii sau alte natii din Asia in special din cauza reputatiei de popor muncitor. In plus, in Pakistan, India si alte tari din regiune, climatul economic este unul instabil, iar astfel de parteneriate ce vizeaza transferul de forta de munca sunt dificil de realizat”, a mai spus Ghelmegeanu.

Investitorii cer modificarea legii „expatilor”

Singura piedica ramasa in calea investitorilor in a aduce masiv forta de munca din Asia este data de legislatia romaneasca in domeniu, una pe care o caracterizeaza ca stufoasa si birocratica.

„In momentul de fata, ca sa obtii permise de forta de munca in Romania este foarte dificil. Sunt multe acte de completat”, spune presedintele Camerei de Comert Romania-China. „Impreuna cu autoritatile din Ministerul Muncii am discutat aceasta problema si, avand in vedere faptul ca criza de personal afecteaza dezvoltarea economica a Romaniei, reticenta privind importul de forta de munca s-a mai diminuat, iar legislatia va fi modificata cat de curand”, a declarat Ghelmegeanu.

Autoritatile au gasit si o solutie, semnarea unui acord guvernamental intre Romania si China care sa reglementeze migratia. Pe de alta parte, sindicatele au infiintat un comitet sectorial pentru muncitorii emigranti, dorind ca eventualii lucratori din constructii sa aiba forme legale de lucru si eventual sa fie calificati prin scoala de meserii.

„Prioritate are legea europeana care permite, de pilda, ca un muncitor chinez, adus si angajat cu acte in regula la o firma din Romania, sa poata fi detasat intr-o tara UE sau aiurea, daca firma respectiva executa lucrari in tara cu pricina. Asa ca, din acest an, accesul strainilor in piata este la fel ca in toata Uniunea, mult mai facil decat in trecut”, a precizat Liviu Rogojinaru, purtatorul de cuvant al Consiliului IMM-urilor.

Turcii construiesc autostrazi, sarbii vand alimente

In prezent, in Romania lucreaza cu permise de munca aproximativ 12.000 de muncitori straini. Daca pana acum cativa ani, cei mai multi straini din Romania erau moldovenii de peste Prut, arabii veniti la studii si care si-au creat mici afaceri, a urmat „invazia”expatilor din pozitiile de top-management, multe dintre marile companii din Romania, fie ele autohtone sau filiale ale unor firme internationale, angajand specialisti in principal in domeniul managementului.

In ultimii 2-3 ani, au aparut si muncitorii in alte domenii, de la confectii la constructii de autostrazi si comert, cea mai cunoscuta investitie cu capital uman strain fiind cea realizata de un om de afaceri bacauan care adus in tara 200 de confectionere chinezoaice.

Cea mai semnificativa infuzie de forta de munca ii apartine companiei americana Bechtel, care construieste autostrada Transilvania. Aceasta nu a gasit muncitori romani, asa ca a apelat la firme turcesti, care au venit cu 208 muncitori din tara lor. Si tot la Cluj, acolo unde sunt inregistrati turcii cu care lucreaza Bechtel, mall-ul Polus Center a fost construit tot cu muncitori straini, 120 de turci fiind adusi in Romania de firma Arcadom.

Daca in zona Clujului predomina turcii, in zona de vest, spre Timisoara, sarbii sunt cei mai cautati pe piata fortei de munca. Potrivit Inspectoratului Teritorial de Munca, in prezent sunt inregistrati 3.300 de muncitori sarbi cu permise de munca, ce lucreaza in special in industria alimentara si comert.

Angajati din Brazilia, Portugalia, Italia si Tunisia la Arad

Poate cea mai pitoreasca investitie in forta de munca straina este in judetul Arad, acolo unde producatorul de cablaje pentru industria auto „Delphi Packard” din Ineu are in prezent mai multi angajati portughezi, germani, bosniaci, brazilieni, italieni, maghiari, turci si sarbi, dar si 94 de tunisieni.

„Muncitorii straini vin acolo unde exista necesar de forta de munca. In zona Bucurestiului, a Constantei, Timisoarei sau Brasovului, exista cea mai mare cerere, pentru ca si zonele respective se dezvolta foarte mult”, a declarat Roxana Prodan, presedintele patronatului ACORD.

In ciuda estimarilor organizatiilor patronale privind necesarul de forta de munca din import, se pare insa ca in economie exista o oarecare reticenta cu privire la muncitorii straini. Cel putin asta releva rezultatele unui sondaj realizat de Fundatia Soros Romania.

Managerii romani sunt inca reticenti la personalul din alte tari

Potrivit studiului „Piata fortei de munca din Romania si migratia”, desi aproape jumatate din companiile cuprinse in esantion declara ca s-au confruntat cu dificultati atunci cand au facut angajari si majoritatea se asteapta la accentuarea acestui tip de probleme pentru viitor, firmele prefera mai degraba sa angajeze studenti sau pensionari, ori sa externalizeze activitatile curente decat sa apeleze la muncitori din strainatate, atat romani emigrati cat si straini.

Astfel, doar 3% dintre managerii chestionati au adus forta de munca din strainatate, 12% s-au orientat catre romanii care au muncit in strainatate, iar 5% au incercat extinderea dincolo de granitele Romaniei. Numai 7% din firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, desi un procent similar (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate.

Studiul „Piata fortei de munca din Romania si imigratia” face parte din programul „Migratie si dezvoltare”, initiat si finatat de Fundatia Soros Romania.

Ancheta de teren a fost realizata in perioada 20-30 octombrie 2007, pe un esantion de 600 companii, reprezentativ pentru domeniile constructii, textile si hotelier din Romania. Marja de eroare este de +/- 4%.