Negocierile care au inceput joi la Dublin, intre expertii UE si FMI si guvernul local, au dat nastere duminica la o intelegere pentru un program de finantare externa de 80-90 miliarde de euro, care are ca principale obiective solutionarea crizei bancare si reducerea deficitului bugetar din Irlanda, relateaza Mediafax.
Oficialii spera ca decizia va stabiliza pietele financiare, unde dobanzile platite de statul irlandez pentru imprumuturi au crescut la niveluri uriase, propagand un val de ingrijorare in zona euro, indeosebi in privinta Portugaliei si Spaniei, state care au de asemenea deficite si datorii mari.
Guvernul Irlandei pregateste totodata un program de austeritate pe patru ani, care ar putea fi prezentat la inceputul acestei saptamani si vizeaza probabil reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde de euro.
Executivul de la Dublin a anuntat inca din luna octombrie ca lucreaza la un pachet de reduceri de cheltuieli si cresteri de taxe menite sa taie deficitul bugetar record. Costurile de imprumut au continuat insa sa urce, un acord de finantare externa cu participarea FMI devenind inevitabil.
Printre masurile cuprinse in programul de austeritate s-ar putea numara o noua taxa pe proprietate si taieri ale unor beneficii si servicii sociale. Totodata, reducerile de impozit aplicate populatiei cu venituri mari ar putea sa dispara.
Irlanda este cel de-al doilea stat din zona euro care intra intr-un acord cu FMI, dupa ce Grecia a semnat in luna mai pentru un program de finantare externa de 110 miliarde de euro de la UE si creditorul de la Washington.
Un plan de restructurare a bancilor irlandeze este considerat elementul central al programului international de „bailout”, iar ministrul Finantelor, Brian Lenihan, a declarat duminica intr-o conferinta de presa ca institutiile de credit locale vor deveni „semnificativ mai mici” si ar putea vinde active care nu au legatura cu operatiunile de baza.
Comisarul european pentru Economie si Politica Monetara, Olli Rehn, a afirmat ca expertii Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si FMI vor pregati pana la sfarsitul lunii noiembrie un pachet de imprumuturi pe trei ani.
Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, a anuntat la randul sau ca va participa la efort cu un ajutor bilateral de sapte miliarde lire (8,15 miliarde euro) pentru Irlanda.
FMI si UE nu vor solicita Irlandei masuri de austeritate suplimentare celor deja discutate
Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au vazut o varianta generala a programului de austeritate pe patru ani pregatit de Irlanda, fiind putin probabil sa solicite modificari, a declarat luni Brian Lenihan, ministrul irlandez al Finantelor.
Lenihan a declarat, la postul de radio de stat RTE, ca un imprumut de la UE si FMI, probabil de 80-90 miliarde de euro, ar permite Dublinului sa revina rapid pe piata obligatiunilor. Purtatorul de cuvant pe finante al opozitiei irlandeze afirma anterior ca, in urma ajutorului extern, Irlanda va fi eliminata de pe pietele obligatiunilor timp de trei ani.
„Le-am aratat in weekend un rezumat al programului si au fost satisfacuti de el, atat expertii FMI, cat si autoritatile europene”, a aratat Lenihan.
Guvernul irlandez pregateste un program pe patru ani care vizeaza reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde euro.
Lenihan a adaugat ca bugetul pe 2011 nu va fi modificat, deoarece cuprinde deja majoritatea masurilor necesare.
Acordul de finantare externa care va fi semnat cu UE si FMI va fi conditionat probabil in primul rand de un plan de restructurare a bancilor irlandeze si de reducerea deficitului bugetar.